Ziua Internaţională a Asistentelor Medicale
Este ziua 132 a anului ● Au mai rămas 233 de zile
Soarele
Răsare la 5:52 ● Apune la 20:32
Luna
Răsare la 4:29 ● Apune la 19:09
● Lună nouă 14 mai ● Primul pătrar (Luna în creştere) 21 mai ● Lună plină 28 mai ● Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 5 iunie
Sărbătoare creştină: Sf. Ier. Epifanie al Ciprului şi Gherman al Constantinopolului; † Sf. Mc. Ioan Valahul - Odovania Praznicului Învierii Domnului (Dezlegare la peşte)
Sfântul Mucenic Ioan Valahul s-a născut în Ţara Românească în 1644. În toamna anului 1659, sultanul a luat robi în locul tributului, iar între cei robiţi atunci s-a aflat şi Ioan. Frumuseţea lui feciorelnică atrăgea privirile tuturor, încât pe drumul către Istanbul un oştean turc l-a cumpărat cu gând necurat. Dar tânărul s-a împotrivit şi l-a răpus, încercând să fugă. Fiind prins, a fost legat şi dat femeii turcului ucis. Stăpâna tânărului nu i-a luat capul, ci a început să îl îndrăgească. L-a îndemnat să renunţe la creştinism şi să treacă la religia ei. Ioan a refuzat şi din acest motiv a fost întemniţat, apoi a fost ucis.
Credinţe populare, tradiţii, semne
Stâlpul funerar este un butuc înalt din lemn ridicat în ziua înmormântării ca substitut fitomorf al defunctului vizibil printre cei rămaşi aici. Stâlpul din lemn este înlocuit, în mare parte, de crucea creştină din lemn, piatră, metal şi alte materiale. Obiceiul de a pune la căpătâiul mortului un stâlp sau o cruce de lemn păstrează amintirea practicii preistorice de întemeiere a oricărui adăpost prin bătutul unui par sau stâlp pe locul de construcţie. În multe aşezări din Oltenia lângă stâlpul funerar este aşezată, la şase săptămâni, crucea definitivă, din lemn sau din piatră. Prin Muntenia crucea de piatră aşezată la şase săptămâni lângă crucea provizorie de lemn se numeşte stâlp. Cimitirele româneşti păstrează şi alte elemente care atestă procesul îndelungat de înlocuire a stâlpului cu crucea creştină. De obicei, stâlpii şi, uneori, crucile de lemn, au siluete antropomorfe cu siluete umane: cu cap, ochi, gură. (Profesor Ion Ghinoiu)
Click istoric
La 12 mai 1812 s-a născut George Bariţ. Este întemeietorul presei româneşti din Transilvania. În 1838 a întemeiat, la Braşov, Gazeta de Transilvania. În acelaşi an a început la Blaj publicarea "Foii pentru minte, inimă şi literatură", primul ziar literar românesc din toate timpurile. A fost una dintre figurile cele mai importante ale Revoluţiei de la 1848 în Transilvania. La 1861, din iniţiativa sa şi a canonicului Timotei Cipariu, a luat fiinţă Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român. De asemenea, Bariţ s-a numărat printre membrii fondatori ai Academiei Române, al cărei preşedinte a devenit cu puţin timp înainte de a muri, în 1893.
S-a întâmplat azi
În România
● 1922 - Premiera piesei "Suflete tari", la Teatrul Naţional din Bucureşti, prima piesă a lui Camil Petrescu care vede lumina rampei;
● 1945 - Armata română îşi încheie după 260 de zile de luptă participarea, alături de Naţiunile Unite, la obţinerea victoriei finale asupra Germaniei naziste. În cele nouă luni, efectivele militare angajate în lupte s-au ridicat la aproape 540.000 de combatanţi.
În lume
● 1894 - Apare în ziarul "La Justice" strălucitul articol "Lupta raselor" al lui Georges Clemenceau, în care, după ce face un istoric al luptei de eliberare naţională a românilor din Transilvania, se pune chezaş pentru adevărul luptei lor;
● 1970 - Lucrările celei de-a 24-a sesiuni a Comitetului de Ajutor Economic Reciproc, la Varşovia, la care participă şi o delegaţie română, condusă de preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer.
Născuţi la 12 mai
● 1907 - Katherine Hepburn, actriţă (m. 2003);
● 1934 - Jolt Kerestely, compozitor de muzică uşoară, instrumentist şi dirijor.
Citește pe Antena3.ro