Este ziua a 17-a anului
Au mai ramas 348 de zile
|
SOARELE
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Sfantul Antonie cel Mare a trait pe vremea imparatilor Diocletian si Maximian, ajungand pana in zilele bine credinciosului imparat Constantin si ale fiilor lui. Dedican-du-se vietii pustnicesti, s-a facut pilda tuturor pustnicilor de dupa el. A ajuns cel dintai indrumator si dascal al vietii de obste si numai el singur a atins hotarul cel mai desavarsit al pustniciei, precum arata istoria vietii lui. Aflandu-se in trup muritor, se departa de cele trupesti, vedea sufletele care la moarte ieseau din trupuri si pe demonii care le indrumau, ceea ce este o insusire numai a fiintelor fara de trup si duhovnicesti. Traind o suta cinci ani, s-a mutat la Domnul.
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
PROVERBUL ZILEI
|
"A-si pune pielea pentru cineva"
"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
S-A INTAMPLAT AZI
| ||
|
CLICK ISTORIC
|
Astazi se implinesc sapte ani de la moartea lui Ion Augustin Nicolae Ratiu. S-a nascut in 1917, intr-o veche familie transilvaneana, care a dat mai multe generatii de luptatori pentru cauza nationala a romanilor. Si-a luat licenta in Drept la Universitatea din Cluj, apoi a absolvit Scoala de ofiteri de rezerva la Craiova. A fost numit "cancelar diurnist" la Legatia Romaniei din Londra pana la infiintarea statului national-legionar, in septembrie 1940, cand si-a dat demisia. Dupa Revolutie, devine vicepresedintele Partidului National Taranesc Crestin si Democrat si candidatul acestuia la Presedintia Romaniei, in alegerile din 20 mai 1990.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Reprezentarile mitice romanesti celebrate la Miezul iernii pastorale (16-17 ianuarie) poarta numele amalgamate ale Cuviosului Antonie cel Mare si Sfantului Atanasie din Calendarul ortodox. Cei doi sfinti crestini, numiti in Calendarul popular Anton si Tanase de Ciuma, erau frecvent invocati pentru sanatatea oamenilor si vindecarea bolilor grele (Banat, sud-vestul Olteniei). Ciuma, personificare feminina o unei naprasnice boli a omenirii, era considerata sora sau prietena cu Moartea. Aceasta a secerat, din antichitate pana in secolul
al XIX-lea, milioane de oameni. Ca infatisare, ea era o femeie urata, care sarea in spatele oamenilor, batea la fereastra, intra nepoftita in casele oamenilor etc. Se ferea si ii era teama numai de caini. Celor care ii ungeau
cu unt ranile de pe picioare le oferea viata indelungata. Umbla nauca, desculta si nevazuta de nimeni, dar simtita si latrata de caini, cu secera in mana sau cu coasa la spinare (Braila). Pentru a fi imbunata, romanii au rasfatat-o, numind-o Alba, Frumoasa, Maica Batrana, Maica Calatoarea (Mehedinti), Buboasa (Dolj), Teleleica (Prahova), Matahala, Maica Bolilor (Lapusna - Basarabia), Maica Calea etc. Din cauza ca invaziile si razboaiele romano-turce erau urmate, de cele mai multe ori, de epidemii de ciuma, maladia a fost cunoscuta in Evul Mediu si sub numele de Boala a turcilor (Braila). (Profesor Ion Ghinoiu)
|