Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Este ziua 262 a anului
Au mai rămas 103 zile
Soarele:
Răsare la 6:58
Citește pe Antena3.ro
Apune la 19:20
Luna:
Răsare la 15:04
Apune la 23:05
Primul pătrar(Luna in creştere):
19 septembrie
Lună plină:
26 septembrie
Ultimul pătrar(Luna in descreştere):
3 octombrie
Lună nouă:
11 octombrie
Sărbătoare creştină
Astăzi, intreaga Ortodoxie ii prăznuieşte pe Sfinţii Mucenici Trofim, Savatie şi Dorimedont. Aceştia au trăit pe cănd la Roma impărăţea Probus. In Antiohia stăpănea dregătorul Eliodor. Cănd se săvărşea praznicul zeului Apolo, au venit in acea cetate doi creştini, Trofim şi Savatie. Văzănd prăznuirea cea pierzătoare de suflete a păgănilor,
n-au voit să intre şi să se veselească cu dănşii, zicănd: "Suntem creştini şi nu se cade nouă a veni la ospeţi păgăne". Auzindu-i, Eliodor a poruncit ostaşilor să-i prindă şi să-i inchidă in temniţă. In acel loc, au cunoscut un tănăr creştin, care in taină cerceta pe cei răniţi pentru credinţă. Numele lui era Dorimedont şi, deconspirat, a fost ucis impreună cu Trofim şi Savatie.
Calendar creştin-ortodox
Sf. Mucenici Trofim, Savatie şi Dorimedont
Calendar romano-catolic
Sf. Ianuariu, episcop, mucenic
Calendar greco-catolic
Sf. Trofim, Sabaţiu şi Dorimedon, mucenici
Prima Rugăciune pentru Credincioşi
Mulţumim ţie Doamne, Dumnezeul Puterilor, care ne-ai invrednicit pe noi a sta şi acum inaintea sfăntului Tău jertfelnic şi a cădea la indurările Tale, pentru păcatele noastre şi pentru păcatele cele din neştiinţă ale poporului. Primeşte Dumnezeule rugăciunea noastră şi ne invredniceşte pe noi, cei care ne-ai pus intru această slujbă a Ta, cu puterea Duhului Tău celui Sfănt, că fără osăndă şi fără de sminteală, intru mărturia curată a cugetului nostru, să Te chemăm pe Tine in toată vremea şi in tot locul, şi auzindu-ne pe noi, milostiv să ne fii nouă, intru mulţimea bunătăţii Tale. Că ţie se cuvine toată mărirea, cinstea şi inchinăciunea, Tatălui şi Fiului şi Sfăntului Duh, acum şi pururea şi in vecii vecilor. Amin!
Proverbul zilei:"De n-ar fi păgubaşi, n-ar fi nici hoţii"
"Proverbele Romănilor", Iuliu A. Zanne/Ed. Scara
Â
Â
Â
S-a intămplat azi
In Romănia
1939 - Are loc la Jebel (judeţul Timiş) o intălnire intre ministrul romăn, Gr. Gafencu, şi cel iugoslav, Al. Cinkar Markovic, in cursul căreia s-a căzut de acord asupra necesităţii atragerii in Inţelegerea Balcanică a Bulgariei, cu respectarea de către aceasta a angajamentelor şi obligaţiilor asumate de celelalte trei state membre. Proiectul a eşuat din cauza opoziţiei guvernului grec şi a refuzului Bulgariei de a intra in Inţelegerea Balcanică;
1967 - Ministrul Afacerilor Externe al Romăniei, Corneliu Mănescu, este ales preşedinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării Generale a ONU;
1977 - Decret privind unele măsuri pentru atragerea personalului la locurile de muncă
productive din subteran;
1994 - Vizita oficială in Romănia a preşedintelui Armeniei, Levon Ter-Petrosian.
In lume
1863 - Războiul Civil American: Bătălia de la Chickamauga;
1934 - Bruno Hauptmann este arestat pentru asasinarea lui Charles Lindbergh Junior;
1944 - Semnarea armistiţiului intre Finlanda şi Uniunea Sovietică.
Născuţi la 19 septembrie
1948 - Jeremy Irons, actor;
1975 - Laurenţiu Aurelian Reghecampf, fotbalist.
Click istoric
La 19 septembrie 1887, s-a născut fizicianul Eugen Bădărău. A absolvit, in Italia, in 1911, Facultatea de Fizică a Universităţii din Pisa. In 1914, pleacă din Italia in Rusia, la Sankt Petersburg, unde a funcţionat ca asistent şi profesor de Fizică. A revenit in Romănia in 1921 şi a fost, pănă in 1934, profesor şi decan al Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii din Cernăuţi şi director al Institutului de Fizică Experimentală, afiliat Universităţii. In anul 1955, din initiaţiva lui Eugen Bădărău, s-a infiinţat Comisia de Acustică a Academiei Romăne. A fost distins cu titlul de om de ştiinţă emerit. A trecut in nefiinţă in 1975, la Bucureşti.
Credinţe populare, tradiţii, semen
Paza drumurilor era organizată de fiecare colectivitate sătească aflată in lungul cailor de comunicaţie, pasurilor şi trecătorilor carpatice. Apropierea pericolului se anunţă din sat in sat prin focuri aprinse in inălţimi, prin sunetele produse de corn, bucium, toacă sau clopot de biserică: "Pe movile se aprindeau focuri cănd veneau turcii şi tătarii. Aşa se anunţa, din movilă in movilă" (Vlădeşti, jud. Galaţi); "Straja satului se găsea pe Dealul Viilor. Cănd veneau turcii pe timp de secetă, se vedea praful de la distanţă. Se suna din corn şi se făcea foc" (Gheraseni, jud. Buzău); "Din Valea lui Pătru se urca la Tocătoare. Acolo băteau moşnegii ăi bătrăni toaca de lemn cănd veneau turcii" (Plopşoru, jud. Gorj); "Cănd veneau turcii, se făcea foc pe deal şi se suna cu cornul. Oamenii ieşeau cu ghioagele. Dacă vedeau că sunt mulţi turci, o luau la fugă in pădure" (Frumuşelu, jud. Vaslui). De-a lungul Drumului Brăilei, intre Brăila şi Suceava, sunt vizibile şi astăzi numeroase movile de origine antropică amplasate, in funcţie de topografia terenului, la 10-15-20 km una de alta. Pe vărful lor, spuneau bătrănii, se găsea in permanenţă gunoi pentru aprinderea focurilor. Vestea călcării hotarelor se transmitea la cetatea domnească vizual in căteva ore, spre deosebire de celelalte mijloace tradiţionale de transport care ar fi durat căteva zile. (Oancea, jud. Galaţi).
Profesor Ion Ghinoiu
