Este ziua 354 a anului
Au mai ramas 11 zile
|
SOARELE
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Sfantul Mucenic Ignatie, urmas al apostolilor, a fost impreuna cu Policarp, episcopul Bisericii Smirnei, ucenic al Sfantului Evanghelist Ioan. Cand imparatul Traian a trecut prin Antiohia, Sfantul Ignatie a fost adus inaintea lui. Acesta a vazut ca nu poate fi intors de la credinta in Hristos. De aceea, a fost chinuit in felurite chipuri. Aratandu-se mai tare decat chinurile, a fost trimis legat la Roma, pazit de zece ostasi, ca sa fie dat ca mancare fiarelor salbatice. Se spune ca Sfantul Ignatie a fost Copilul pe care l-a apucat de mana Hristos si l-a luat in brate. De aceea a fost numit purtator de Dumnezeu.
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
PROVERBUL ZILEI
|
"De multe ori ai gura si n-ai limba"
"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
S-A INTAMPLAT AZI
| ||
|
CALENDAR DE POST
| ||
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Divinitatea Calendarului popular legata de cultul focului si soarelui care a preluat numele si data de celebrare ale Sfantului Ignatie Teofanul (20 decembrie) din Calendarul ortodox este numita de romani Ignat sau Ignatul Porcilor. Sacrificiul sangeros al porcului, substitut preistoric al spiritului graului, si ritul funerar de incinerare (parlitul porcului) in ziua de Ignat (Ignis = foc), sunt practici preistorice care supravietuiesc in majoritatea zonelor etnografice romanesti. Sunt argumente etnologice in sprijinul ipotezei ca sacrificiul ritual al porcului se efectua primavara, in perioada semanatului si incoltitului bobului de grau. Asemanator altor obiceiuri specifice Anului Nou celebrat primavara, sacrificiul ritual al porcului a fost mutat de la echinoctiul de primavara la solstitiul de iarna. Credintele, obiceiurile si practicile magice referitoare la prevestirea mortii violente, prinderea si injunghierea victimei, semnele facute pe corp, jumulirea parului pentru bidinele si jupuirea pieii pentru opinci, parlirea si ciopartirea corpului, grasimea folosita la farmece, descantece
si prepararea unor leacuri, alimentele rituale preparate din diferite organe vitale ale animalului, formule magice etc. sunt relicve ale sacrificiului, prin substitutie, ale zeului care moare si renaste anual la solstitiul de iarna, impreuna cu timpul.
|