x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

O eclipsă de Soare de acum un veac

0
Autor: Magda Cristina Ursache 03 Apr 2012 - 21:00

Eclipsa de Soare ce a avut loc in urma cu exact o suta de ani, la 4 aprilie 1912 (17 aprilie, stil nou), a avut o particularitate curioasa: a fost inelara la inceputul si la sfarsitul parcursului sau si totala la mijlocul ei. Asta ii facea pe astronomii din epoca, pe ziaristi si pe toti cei care au “chibitat' evenimentul sa o clasifice printre cele mai frumoase din mileniul al doilea, dupa cele din 1724 si 1867, prevazandu-se ca numai cele din februarie 1961 si din august 1999 (pe care domniile voastre poate ati avut placerea sa le vedeti!) vor mai fi la fel de spectaculoase. Eclipsele au fost intotdeauna calculate cu o precizie uimitoare, de numai cateva secunde... asa ca sa nu ne mire daca, exact la ceasul stabilit de astronomii din 1912, copiii si nepotii dumneavoastra se vor bucura de o alta eclipsa “voluptoasa', in 2026, eclipsa care va fi totala pe teritoriul Frantei...

In 1912, calculele dlui A. Teodosiu, de la Institutul Astronomic si Meteorologic de la Filaret s-au implinit intocmai. Iata ce au vazut romanii: fractiunea diametrului aparent al Soarelui care a acoperit discul Lunii a reprezentat, pentru Bucuresti, 0,63 din unitatea pe care o reprezinta Soarele. Pentru Galati, fractiunea a fost de 0,64, pentur Craiova 0,65, iar pentru Botosani, 0,72. Marimea fazei maxime a variat, pentru tara noastra, intre 0,60 la Constanta si 0,74 in nordul Moldovei, unde Soarele a fost cel mai mult acoperit. Eclipsa a fost doar partiala in Romania, pentru ca tara noastra s-a gasit in partea sudica a conului de penumbra, proiectat de Luna, si mai aproape de linia de centralitate. Eclipsa a fost inelara pe “linia de centralitate', adica in Venezuela, Guyana engleza, si a devenit totala in nordul Portugaliei, nord-vestul Spaniei, golful Gasconiei, Franta (cu Parisul), Belgia, redevenind inelara dupa Liege, de unde a traversat Germania, Marea Baltica, Sankt Petersburgul, si s-a pierdut undeva in Rusia asiatica. Durata de totalitaritate a fost de 6 secunde in Spania si de 2 secunde in Franta.

Eclipsa totala apare atunci diametrului aparent al Lunii care este mai mare decat diametrul Soarelui, in caz contrar, avem de a face cu o eclipsa inelara, a carei caracteristicaa este o “coroana luminoasa'. Despre eclipsele inelare putem spune ca prima care a fost consemnata cu aceasta denumire este cea din 1567, care a fost vizibila in Italia.

Intr-un secol sunt in jur de 200 de eclipse, dintre care numai trei sau patru contin premisele unei eclipse totale, cu disparitia completa a Soarelui, pentru cateva secunde. In trecut, astfel de eclipse provocau teroarea in mijlocul oamenilor si conduceau la fel de fel de fabulatii...


Serviciul de email marketing furnizat de