Un punct de plecare. O statie a destinului. Vii sau pleci, Gara de Nord iti este un punct din viata. Despre ea au scris redactorii "Ilustratiunii Romane" la 20 iulie 1932.
Un punct de plecare. O statie a destinului. Vii sau pleci, Gara de Nord iti
este un punct din viata.
Gara de Nord este fara dar si fara poate cea mai celebra gara din Romania. Despre ea au scris redactorii "Ilustratiunii Romane" la 20 iulie 1932. "Cine a auzit suieratul locomotivei 2045? Cine in afara de cei care stau in trenul pornit si de cei de pe peron care se cred datori - cum au vazut la cinema - sa dea din batiste si sa planga?
Este o caracteristica tragica a garii. Si pentru un spirit, chiar fara aplicatii la simbol. Nu se poate sa nu se izbaveasca imensa asemanare cu viata in ce are aceasta mai concret... Plecari, sosiri, despartiri, regasiri, bucurii, dureri, sarutari, fluturari de batiste, lacrimi, rasete, nasteri, morti..."
ISTORIC. Dupa cum povesteste prof. Ionel Zanescu, "piatra fundamentala a Garii de Nord s-a pus la 22 septembrie 1868 de Compania Strussberg. Solemnitatea inaugurarii Garii de Nord are loc la 25 septembrie 1872, o data cu darea in folosinta a liniei Bucuresti - Ploiesti. Legatura dintre Gara de Nord si Gara Filaret s-a efectuat prin intermediul legaturii unei linii Gara de Nord - Halta Regie - Gara Filaret.
La inceputul secolului al XX-lea, Gara de Nord a primit o importanta dezvoltare, marindu-se numarul de linii si de peroane. Astfel, in anul 1910, in Gara de Nord erau opt linii pentru expedieri de trenuri de calatori cu patru peroane intermediare notate cu literele a, b, c si d, plus un peron si doua linii spre Calea Grivitei pentru bagaje si pentru colete. Dupa primul razboi mondial, numarul trenurilor care circulau spre si dinspre Capitala a crescut foarte mult. In aceasta situatie, Gara de Nord a functionat si dupa primul razboi mondial pana in anul 1928, cand s-au inceput exproprierile terenurilor si constructiilor dinspre Calea Grivitei si Bulevardul Dinicu Golescu.
CONSTRUCTII. Proiectul intocmit in anul 1930 prevedea dezvoltarea Garii de Nord la 16 linii, dintre care opt pentru plecari si opt pentru sosiri. Lucrarile de sistematizare s-au executat in anii 1930-1931, dispozitivul general al liniilor si peroanelor fiind aproape identic si in momentul de fata. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, la 4 aprilie 1944, Gara de Nord impreuna cu Triajul au fost bombardate, iar instalatiile de centralizare au fost, in majoritate, scoase din functiune.
Dupa razboi, Gara de Nord a fost refacuta si cu aceasta ocazie s-au marit liniile si s-au largit peroanele. Astfel, s-au obtinut lungimi utile la unele linii de peste 350 de metri. Prin masurile ce au fost luate in anul 1959, in Gara de Nord nu se mai face primirea trenurilor de scurt parcurs.
La 31 mai 1959 a fost data in exploatare noua statie de calatori Bucuresti - Basarab, ca o anexa a Garii de Nord, destinata trenurilor de scurt parcurs.
Tot in aceasta perioada se construiesc si alte gari: Gara de Est, Baneasa, Progresul, Titan. Totusi, dintre toate, Gara de Nord ramane poarta nr. 1 a Capitalei pentru traficul de pasageri si de coletarie."
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
