x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Povestea zilelor săptămânii: Sfânta Miercuri

0
Autor: Iulia Gorneanu 22 Noi 2011 - 21:00
Povestea zilelor săptămânii: Sfânta Miercuri


In calendarul popular al romanilor, departe de a fi doar simple notiuni abstracte de masurare a timpului, zilele saptamanii sunt mai degraba organice, vii, nascute din povesti si fauritoare de povesti. Taranii cred ca au si ele sufletul lor ("Zilele sunt asa ca niste fapturi." E. Bernea), ca inainte vreme umblau pe pamant, impartindu-se in zile bune si zile rele, zile imbelsugate si zile sterpe, zile femeie si zile barbat.

Se povesteste ca Luni e barbat si ca e bun pentru inceputul tuturor lucrurilor, ca tine cheia de la cea dintai poarta a ceriului si, cand treci pragul spre lumea de dincolo, iti arata drumul pe care trebuie sa mergi. Marti e tot barbat, dar e zi pocita, zi rea, in care nu-i bine sa incepi nimic si nici sa pleci la drum. E ziua Sfantului Ilie si postul se tine pentru dusmani. Miercuri e femeie, zi buna, solara, in care se posteste pentru Maica Domnului, Joi e barbat, zi norocoasa, benefica dragostei si casatoriei, aflata sub protectia Sfantului Nicolae, iar Vineri e sora Duminicii si sta sub semnul Crucii datatoare de viata, pentru care se si posteste. Sambata e tot fe­meie, insa e zi nefasta, buna doar pentru farmece, in care nu-i bine sa incepi nimic, pentru ca e ziua mortilor, cand cerul se deschide iar ei se uita sa vada daca au primit ceva de pe "asta lume". Duminica, zi solemna, festiva, cea mai mare si mai frumoasa dintre toate, e ziua rugaciunii, a invierii, a bucuriei, si a petrecerilor de tot felul. Se povesteste ca umbla invesmantata in alb, ca locuieste intr-un palat de aur, dincolo de apa Sambetei si ca e verisoara primara cu Soarele.

In filozofia populara ziua de miercuri este speciala prin rostul ce-l impune taranului, care o cinsteste prin post si inaltare spirituala. Din chestionarele Elenei Niculita-Voronca, efectuate la sfarsitul secolului al XIX-lea in satele bucovinene, aflam ca intr-o zi de miercuri s-a nascut Soarele si ca in asta zi nu e bine sa incepi panza, pentru ca tot acum s-ar fi urzit si Pamantul. Se spune ca Sfanta Miercuri e vaduva, iar daca nu vrei sa ramai vaduv de tanar, nu e bine sa mergi niciodata in petit de ziua ei. Tot din acest motiv sunt interzise petrecerile si nuntile. In schimb, este ziua cea mai buna pentru descantece si prepararea leacurilor babesti. Aflandu-se sub semnul zeului Mercur, miercuri este ziua negotului, a calatoriilor, a cunoasterii. De aceea, in povestile populare ale romanilor, Sfanta Miercuri apare ca o batrana milostiva care pazeste drumul, arata cararea drumetilor rataciti si oblojeste animalele salbatice.

"In credintele si folclorul romanesc, Miercuri este infatisata ca o sfanta batrana (Neamt), slaba si necajita (Iasi), imbracata in alb (Vaslui) sau, dimpotriva, dez­bra­ca­ta si despletita (Suceava). Locuinta ei s-ar afla in cer (Falciu), in pustiu (Tecuci), in paduri (Botosani, Vaslui), in chilii (Tutova, Botosani) sau in palate mari (Neamt). Poarta de grija de animalelor salbatice, le apara si le ajuta sa-si procure hrana. Cand apare in visul bolnavilor le tamaduieste suferinta (Vaslui)." - Ion Ghinoiu – "Panteonul Romanesc Dictionar", Ed. Enciclopedica 2001

Ştiri din .ro


Serviciul de email marketing furnizat de