Sambata 2 aprilie 2005

"Rana se vindeca, dar semnul ramane"
- urmele raului sunt de nesters.

>"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti

Cuv. Tit, facatorul de minuni; Sf. Mucenic Amfian si Edesie. (Pomenirea mortilor) (2 aprilie);

Cuv. Nichita Marturisitorul; Sf. Mucenic Elpidifor. Duminica a 3-a din Post (a Sfintei Cruci) (3 aprilie).

Sf. Francisc de Paola (2 aprilie);

†Duminica a 2-a a Pastilor. Sf. Evagriu si Benignus (3 aprilie).

Sf. Tit Taumaturgul. Pomenirea mortilor (2 aprilie);

Sf. Nichita; Duminica a 3-a din Post (3 aprilie).

Este a 20-a zi din Postul Mare, au mai ramas 28

Duminica, crestinii ortodocsi il praznuiesc pe Cuviosul Nichita. A fost nascut in Cezareea Bitiniei, din parinti dreptcredinciosi. Dupa primirea preotiei, i s-a incredintat rinduiala Manastirii Midichiei. A patimit multe zile in temnita, apoi a fost dus in surghiun. Dupa cumplita patimire s-a apropiat catre sfarsitul sau.

In Romania

Sambata, 2 aprilie

1864 - Legea comunala care prevede organizarea comunelor urbane si rurale; legea pentru infiintarea consiliilor judetene;

1866 - Plebiscitul pentru alegerea ca domn al Romaniei a printului Carol din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen;

1867 - Mihai Eminescu publica in revista Familia poemul "Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie!";

1939 - Apare la Bucuresti, saptamanal, Romania Literara, sub directia lui Cezar Petrescu.

Duminica, 3 aprilie

1969 - Delegatia romana propune in "Comitetul celor 18 state pentru dezarmare", de la Geneva, desemnarea perioadei 1970-1980 drept "Deceniul dezarmarii".

In lume

Sambata, 2 aprilie

1982 - Trupe argentiniene debarca in Insulele Falkland, declansand "razboiul Malvinelor", dintre Argentina si Marea Britanie.

Duminica, 3 aprilie

1973 - Prima convorbire la un telefon mobil efectuata in New York de Martin Cooper.

1805 - Scriitorul Hans Christian Andersen (m. 1875);

1968 - Actrita Manuela Harabor.

1958 - Actorul Alec Baldwin.

Saptamana 28 martie - 3 aprilie

28 L Cuv. Ilarion cel Nou si Cuv. Stefan, facatorul de minuni

29 M Cuviosul Mucenic Marcu, Episcopul Aretuselor; Sfantul Mucenic Chiril Diaconul

30 M Cuviosul Ioan Scararul; Sfantul Prooroc Ioad; Sfanta Euvula, mama Sfantului Pantelimon

31 J Sf. Sfintit Mucenic Ipatie, Episcopul Gangrei; Sf. Acachie Marturisitorul, Episcopul Melitininei si Veniamin diaconul

1 V Cuv. Maria Egipteanca; Cuv. Macarie Marturisitorul

2 S Cuv. Tit, facatorul de minuni; Sf. Mucenic Amfian si Edesie (Pomenirea mortilor)

3 D Cuv. Nichita Marturisitorul; Sf. Mucenic Elpidifor

Bataia toacei sau Colindul cu toaca este o practica magica constand in lovirea ritmica, avand unul sau doua ciocane din lemn, a unei scanduri din lemn de paltin. Feciorii si copiii chemau, prin sunetele toacei, spiritele mortilor care isi paraseau mormintele la Joimari pentru a petrece cu cei vii sarbatorile echinoctiului de primavara. Obiceiul era practicat si pentru alungarea norilor amenintatori, aducatori de grindina si vijelie pe timpul verii, pentru aflarea ursitei in timpul Vergelatului. Toaca, al carei nume in limba romana reprezinta chiar sunetul produs in timpul bataii, apare in obiceiurile si practicile magice, in toponimia sacra a Carpatilor (La Toaca in Muntii Ceahlau), in basme si expresii populare. Cu glasul ei inconfundabil, Biserica Crestina Orientala mangaie si cheama credinciosii la inchinaciune, anunta inceputul zilei rituale si principalele momente liturgice. Asemanator placilor percutante ale budistilor si shintoistilor din Extremul Orient, bataia rituala a toacei de lemn este practicata astazi de romani, greci, armeni, bulgari, rusi, letoni, sarbo-croati si estoni. Toaca are, dincolo de simbolismul contemporan crestin-ortodox, o certa istorie precrestina. (Profesor Ion Ghinoiu)