Este ziua 126 a anului
Au mai ramas 239 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
" La un sac de
invatatura trebuie
un car de minte"
- invatatura e buna, dar mintea si mai buna.
"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
|
|
Citește pe Antena3.ro
ZODIA
|
Taur (21 aprilie - 21 mai)
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Sfantul si Dreptul Iov era din Avsitida. Pe acesta l-a ispitit diavolul, pentru ca il declarase Domnul drept si fara prihana si intrecand pe toti cei de pe pamant. Si luandu-i diavolul toata averea si chinuindu-l, Iov nu s-a maniat. Satana s-a vazut invins pentru ca dreptul s-a aratat neinduplecat. Dumnezeu i-a intors indoit toate cate ii fusesera luate. Si a trait dupa aceasta incercare 170 de ani, de s-a facut toata vremea vietii lui de 248 de ani.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In RomaniaSAMBATA, 6 MAIIn lumeSAMBATA, 6 MAI |
NASCUTI LA 6 mai
|
|
NASCUTI LA 7 mai
|
|
MOMENT ISTORIC
|
Duminica se implinesc
7 ani de la vizita in Romania a Papei Ioan Paul al II-lea, la invitatia Patriarhului Bisericii Ortodoxe Romane, Prea Fericitul Parinte Teoctist, prima de acest fel intr-o tara cu majoritate ortodoxa. Programul vizitei a cuprins intrevederi cu presedintele Romaniei, Emil Constantinescu si cu alte oficialitati. Evenimentul a fost considerat un succes atat in plan politic, cat si in plan religios. Dupa Marea Schisma din 1054 dintre Biserica Rasariteana si cea Apuseana, vizita Papei a constituit una dintre cele mai semnificative incercari ecumenice din epoca moderna de a pasi pe calea reconcilierii dintre cele doua Biserici. Pregatiri pentru aceasta vizita au existat cu multi ani inainte. Prin acceptarea vizitei Papei in tara noastra, Biserica Ortodoxa Romana a demonstrat ca doreste cu adevarat imbunatatirea relatiilor cu Biserica Greco-Catolica din Romania, in spiritul unei coexistente pasnice.
|
CREDINTE POPULARE, TRADITII, SEMNE
|
Sulul este un zeu al vegetatiei substituit de un butuc de lemn (sulul razboiului de tesut) imbracat si impodobit ca un flacau care fertiliza in prima joi dupa Pasti lanurile de grau. Cetele de fete, organizate pe ulitele sau partile satului, confectionau din sulul razboiului de tesut o papusa cu cap, gura, ochi si maini, o imbracau in haine frumoase, ii puneau floare la ureche etc. In dupa-amiaza zilei de miercuri din Saptamana Luminata, Sulul era condus in camp, la lanurile de grau, pe o melodie tanguitoare, asemanatoare Caloianului si bocetelor de inmormantare. Acesta era prezentat in dubla ipostaza, a batranetii si tineretii: "Sulule, batranule, / Si nepetrecutule, / Si neimbobocitule! / Sulule, tinerelule, / Si nepetrecutule, / Si neimbobocitule!" (Radulescu N., 1969). Acolo, in camp, Sulul fertiliza holdele: era culcat peste lanul de grau, bagat pe sub graul verde, jucat si apoi adus acasa. A doua zi, dimineata, dupa ce se mergea din nou in procesiune in camp si in padure, fetele reveneau in sat cu Sulul pe la ora pranzului, unde i se facea pomana, o masa pentru toate participantele, pregatita de mamele acestora. In final, Sulul era dezbracat de haine. Obiceiul s-a practicat in satele de pe valea Mostistei, judetul Calarasi pana in a doua jumatate a secolului al XX-lea. La romanii din Transnistria sarbatoarea Sulului se numea Sulica, iar femininul substantivului sul, sula, unealta a cojocarilor si cizmarilor, este, in limbajul popular, simbol phalic.
(Profesor Ion Ghinoiu)
|