Sarbatoare - Ocrotitorul Bucurestilor

SOARELE

Cuviosul Parinte, Dimitrie cel Nou a trait pe vremea evlaviosilor imparati bulgari, intr-un sat din Bulgaria ce se chema Basarabi. A fost pazitor de vite, apoi vazand ca toate ale lumii sunt trecatoare, a iesit din satul acela, s-a dus intr-o pestera si s-a facut calugar la o manastire ce era inauntrul acesteia. Si-a dat sufletul in mainile Domnului, intrand in mijlocul a doua pietre. Mergand vestea in toate partile de aflarea trupului, a ajuns si la urechile domnitorului de la Bucuresti. Acesta a trimis preoti sa aduca moastele, dar ei n-au putut merge mai departe si domnitorul a facut atunci o biserica la Basarabi, unde a si fost asezat sfantul. Ulterior, moastele au fost asezate in Catedrala din Bucuresti.

Cuv. Dimitrie cel Nou; Sf. Mucenic Nistor

Sf. Nestor, mucenic

Sf. Nestor, mucenic

"Paraua e mica, dar loc mare prinde"

In Romania 1871 - Se incheie la Bucuresti Conventia postala romano-sarba, prin care se reglementeaza reciproc schimbul periodic si regulat de corespondente si obiecte de mesagerii, cheltuielile fiind suportate in mod paritar de cele doua state; 1872 - Incheierea la Bucuresti a Conventiei romano-austro-ungare pentru jonctiunea liniilor ferate austro-ungare si romane; 1914 - Din initiativa lui N. Filipescu, S. Mandrescu si cu sprijinul lui Take Ionescu, B. Stefanescu Delavrancea, E. Pangrati, C. Dissescu, dr. I. Cantacuzino, I. Gradisteanu, C.I. Istrati se infiinteaza organizatia "Actiunea Nationala", care in anii neutralitatii Romaniei se pronunta pentru intrarea imediata in razboi alaturi de Antanta.

In lume 1444 - Armata turca din Anatolia sub comanda sultanului Murad al II-lea a trecut Bosforul in Rumelia, cu concursul flotei genoveze, flota papala, venetiana si burgunda neputand stavili aceasta actiune; armata otomana s-a indreptat apoi spre Varna, unde a ajuns, prin surpriza, in noaptea de 9 spre 10 noiembrie. Nascuti la 27 octombrie 1936 - Dumitru Furdui, actor (m. 1998); 1962 - Teodora Mares, actrita.

Astazi se implinesc 96 de ani de la nasterea istoricului Alexandru Elian, membru al Academiei Romane. A studiat la Facultatea de Litere si Filosofie din Bucuresti, devenind doctor in litere si filosofie. A fost profesor de Paleografie la Scoala Superioara de Arhivistica, membru al Institutului de Studii si Cercetari Balcanice (1943-1947), profesor de Bizantinologie la Universitatea din Bucuresti (1948-1952) si la Institutul de Teologie (1956-1975). S-a aplecat asupra vietii si activitatii unor carturari precum Dosoftei, Antim Ivireanul, Demostene Russo, Nicolae Iorga, Iulian Stefanescu fiind si autorul unor studii privitoare la Mihai Eminescu: "Eminescu si vechiul scris romanesc", "Cu privire la traducerile franceze ale poeziilor lui Mihai Eminescu". A studiat istoria Bizantului si raportul acestuia cu tarile romane si momentele principale ale istoriei Bisericii ortodoxe. Este coautor al volumului "Scriitorii bizantini" (secolele XI-XIV), distins cu Premiul "Vasile Parvan" al Academiei Romane si al lucrarii "Inscriptii medievale ale Romaniei. Orasul Bucuresti" (1965). A intocmit volumele "Elementele de paleografie greco-romana" (1965) si "Primul manual de paleografie chirilica romaneasca" (1957). Din 1993 a fost membru titular al Academiei Romane. S-a stins din viata in 1998.

Sfantul Dumitru cel Nou, divinitate invocata de multe femei pentru lecuirea bolilor, a preluat din calendarul ortodox numele si data de celebrare ale Cuviosului Dimitrie cel Nou din Basarabi. El ar fi, dupa unele traditii muscelene, frate cu Samedru - zi importanta de soroc, de socoteala, cand se rezolvau datoriile, chiriile, imprumuturile si alte intelegeri. Era o zi de bilant si de noi invoieli, care se incheiau cu aldamasuri si mare veselie. Originea pastorala a obiceiului este dovedita de durata de sase luni a intelegerilor, care se suprapune peste principalul sezon al crescatorilor de animale, varatul, deschis de Sangiorz si inchis la Samedru si de cunoscuta zicala populara: "La Sangiorz se incaiera cainii/ La Samedru se bat stapanii" - adica primavara, cand se formeaza turmele, se incaiera cainii pentru ca nu se cunosc, iar toamna, cand se impart oile, se bat stapanii pentru ca nu se respecta contractele incheiate la Sangiorz. In credintele populare, Samedru este un om obisnuit, crescator de animale, care umbla adesea pe pamant insotit de Sangiorz. Ca personaj mitic, se metamorfozeaza pe timpul noptii in porc, straveche divinitate agrara. Samedru este asemuit si unui Fat-Frumos in unele traditii transilvanene.

Profesor Ion Ghinoiu