Vă semnalez un caz de discriminare impotriva romanilor din Bruxelles. Poate scrieţi căteva rănduri despre asta. Un cuplu de cetăţeni romăni, căsătoriţi in 2004 la starea civilă romănă a emigrat in Belgia in 2005....
Buna seara,
Va semnalez un caz de discriminare impotriva romanilor din Bruxelles. Poate scrieti cateva randuri despre asta. Â
Un cuplu de cetateni romani casatoriti in 2004 la starea civila romana a emigrat in Belgia in 2005. Sotul, in conditiile prestarii activitatii de profesie liberala in domeniul constructiilor si in conditiile prevazute de legea pentru independenti a statului belgian a primit o carte de identitate pentru straini si un permis de lucru in decursul anului 2005. Prin consecinta, sotia acestuia a beneficiat deasemenea de o carte de identitate pentru straini si un permis de lucru in anul 2006. Ambii soti domiciliaza, lucreaza si platesc taxe statului belgian, indeplinindu-si astfel obligatiile fiscale. In decursul anului 2007, ofiterul de cartier le-a facut o vizita la domiciliu, pe motiv ca trebuie sa stabileasca ceea ce se cheama cellule familiale. Cu alte cuvinte, a avut loc un control de stabilire a existentei acestei casatorii.
Sotia insa se bucura de drepturile permisului de lucru, prin urmare nu a fost gasita la domiciliu de catre ofiterul de cartier. La 15 zile dupa aceasta verificare, au primit un ordin de parasire a teritoriului belgian, atentie, numai pentru sotie. Motivatia acestui ordin de expulzare consta in aceea ca mariajul dintre cei doi este unul fictiv, sotia nefiind gasita la momentul controlului, neanuntat desigur de catre autoritati. Trebuie mentionat ca respectiva verificare a fost realizata la o ora de program de lucru al oricaruia dintre noi. Mai mult, sotiei i-au fost confiscate atat cartea de identitate cat si permisul de lucru. Cu toate ca acest exemplu nu este singular am initiat deoacamdata un singur recurs la ordinul de expulzare, folosindu-ma de instrumentul legal al recursului in 30 de zile pentru cazul sotilor mentionat mai sus si avand ca baza legala urmatoarele:
In drept Art. 43 al Tratatului de la Nisa, versiunea consolidata, prevede ca: in baza prevederilor cadru, restrictiile asupra libertatii de stabilire a rezidente cetatenilor unui stat membru pe teritoriul unui alt stat membru sunt interzise.
Aranjamentele Tranzitorii incheiate in Tratatul de Aderare din perioada 1 mai 2004 -30 aprilie 2006, Comisia Europeana, COM 2006, 48 final, Bruxelles, 2006, p.3, prevad ca restrictiile de munca in Uniunea Europeana nu se aplica romanilor si bulgarilor care muncesc in deplina legalitate in cele 25 de state membre inainte de data aderarii, respectiv 1 ianuarie 2007.
Directiva Consiliului Europei nr. 38/2004 reglementeaza conditiile in care cetătenii Uniunii si familiile lor isi pot exercita dreptul de liberă circulatie si de rezidenta libera pe teritoriul unui stat membru. Documentul defineste dreptul de rezidentă permanentă si enunta restrictiile privind dreptul de a circula liber si de a rezida pe teritoriile statelor membre, pe motive de politică publică, securitate publică si sănătate publică.
Masurile luate pe motiv de politici publice sau siguranta publica trebuie adoptate in conformitate cu principiul proportionalitatii si se vor baza in exclusivitate pe comportamentul personal al individului vizat. Condamnarile anterioare nu vor constitui un motiv pentru adoptarea unor astfel de masuri. Comportamentului individului in cauza trebuie sa reprezinte o amenintare autentica, prezenta si suficient de serioasa, care sa afecteze interesele fundamentale ale societatii.
Justificarile extrase din particularitatile unui caz sau care se refera la prevenirea in general nu vor fi acceptate, adauga textul. Referitor la restrangerea drepturilor la libera circulatie si rezidenta pe motiv de sanatate publica,
Directiva stipuleaza ca aceasta poate fi aplicata numai daca individul vizat prezinta boli cu potential epidemic, asa cum sunt ele definite de Organizatia Mondiala a Sanatatii, sau alte maladii contangioase sau infectioase ce fac obiectul unor prevederi care se aplica cetatenilor din statele membre (capitolul VI, articolul 29). Decizia de expulzare nu poate fi luata in cazul cetatenilor Uniunii decat daca aceasta se bazeaza pe motive imperative tinand de politicile publice sau de securitatea publica, stipuleaza textul, avertizand ca expulzarea cetatenilor UE si a rudelor acestora in virtutea unor motive care tin de politicile publice sau de securitatea publica reprezinta o masura care poate afecta serios persoanele care, facand uz de drepturile si libertatile conferite prin Tratat, s-au integrat intr-un stat membru-gazda. In consecinta, aplicarea acesteia trebuie limitata, in conformitate cu principiul proportionalitatii, pentru a lua in considerare gradul de integrare a persoanelor in chestiune, durata sederii lor pe teritoriul statului membru-gazda, varsta acestora, situatia familiala si economica si legaturile cu tara de origine. Ordinele de expulzare nu pot fi emise de statele membre ca o pedeapsa
sau ca o consecinta legala a unei pedepse in custodie, conchide Directiva.
Ca urmare a transpunerii aquisului comunitar in legea nationala belgiana, avem ca prevedere legala art. 39/79 al Legii din 15 decembrie 1980, modificata in 4 mai 2007 care impune aceleasi conditii de rezidenta si expulzare precum Directiva 38/2004 a Consiliului European.
In baza tuturor faptelor si prevederilor legale mentionate aici am inaintat un recurs la Oficiul pentru Straini din Bruxelles pentru a regla situatia incerta a acestui cuplu de romani. Sotia in speta: nu poate suporta restrictiile vreunui Aranjament Tranzitoriu deoarece desfasoara o activitate de lucru legala dinainte de 1 ianuarie 2007, nu prezinta un pericol public sau pentru sanatatea publica, ordinul de expulzare fiind emis in afara principiului proportionalitatii aferent politicii publice belgiene, este integrata in socieatatea gazda, achitandu-se de toate datoriile fiscale precum si de asigurarea medicala. Mai mult, prin emiterea unui ordin de expulzare pe motiv ca aceasta familie nu exista se pune la indoiala un act juridic autentic aparatinand autoritatilor romane si anume certificatul de casatorie, opozabil tertilor. Am cerut astfel clarificarea situatiei si repunerea in drepturi a sotiei.
Codruta-Liliana Filip
Bruxelles, 2007
Citește pe Antena3.ro