x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Campaniile Jurnalul Croaziera Jurnalul Dilemele Deltei - De ce n-are balta peste

Dilemele Deltei - De ce n-are balta peste

de Vladimir Ioan    |    12 Oct 2006   •   00:00
Dilemele Deltei - De ce n-are balta peste

Jurilovca a inceput sa fie cunoscuta mai mult ca locul prin care treci spre Gura Portitei decat ca un vechi sat lipovenesc in care se fac spectaculoase capturi de peste. Scriitori optzecisti trecuti pe aici pomeneau astfel asezarea, doua-mii-sesistii scriu despre conserve si concesionari vs pescari.

Coboram la o cafea inainte de vizita de lucru la Fabrica de conserve de peste, pentru dezmorteala, si incercand sa ne umplem narile cu o aroma placuta, care sa tina pana la plecarea din Jurilovca. Bem din licoare si ne pregatim psihic pentru hale pline cu mate si muste. Fata de cafea are pielea alba ca zapada, ochi albastri ca marea si ne traduce o reclama ruseasca. Asa mai merge. Coboram la fabrica, pe malul Lacului Golgovita. Asa-i pe harta, dar toti spun ca-i pe Reazelm, desi lacul adiacent se numeste Razim. Aveam indoieli ca o sa si intram in ea, gandindu-ne la diverse scenarii. Cel mai probabil era ca Bittner, proprietarul, cel despre care s-a tot scris ca se ocupa de afacerile lui Adrian Nastase, n-o sa vrea sa vada presari pe acolo. Mai ales ca Vlad Rosca, fostul secretar in guvernul Radu Vasile, este director. Ce are politichia cu pestele? Nu e vorba despre miros, aveti putintica rabdare.

DECI FABRICA. Din trei surse am aflat ca e singura care mai face conserve, dar poate mai sunt si altele. Intram in ea ca-n branza, fara nici o problema, condusi de "consilierul principal", un domn fost director al fostei fabrici similare din Constanta, scolit pe profil si prin Franta, care pare sa stie absolut orice despre peste. Si noi aratam ca niste bucati de branza din cauza halatelor, castilor, mastilor, manusilor, dar o branza d-aia scumpa pentru ca cipicii din picioare sunt albastri. Vedem fluxul tehnologic de la A la Z, curatenia luna, vreo 400 de oameni ai muncii care chiar muncesc. Cred ca incep sa-l inteleg partial pe Ceausescu. In spatele curtii, pescarii descarca crap, stiuca etc., peste proaspat, dintr-o barca plina ochi. Nu par fericiti, dar nici nu plang.

LA LUCRU. 400 de oameni lucreaza in Fabrica de conserve de la Jurilovca, aflata pe malul lacului Golgovita (pe harta, Razim). In timpul excursiei noastre prin fabrica, am vazut elanul sincer al oamenilor la lucru, curatenie luna si... carnaciori din peste

ASOCIATII. Pericolul este ca, dupa intrarea in UE, Romania sa fie obligata sa inceteze complet pescuitul in zona (avem un astfel de exemplu la vecinii unguri) pana la refacerea fondului piscicol. Din ce or sa mai traiasca pescarii nu se stie. Deocamdata s-au organizat in asociatii si vand pestele la cherhanale. Un meserias bun castiga si cate 40 de milioane pe luna, dar lunile de pescuit sunt putine. Ba este interzis, ba vine inghetul, asa ca media venitului este intre 8 si 10 milioane. Pe vremea concesionarilor, pescarii erau salariati, iar iarna isi luau leafa pentru ca erau scosi la taiat stuf. Acum trebuie sa-si calculeze bine banii ca sa le ajunga de la un sezon la altul.

RAPORTARI. Pe langa marea problema a braconierilor, mai apare si imposibilitatea de a face o estimare apropiata de realitate a pestelui ramas. Ce este achizitionat de catre fabrica de conserve se raporteaza statului, dar o parte substantiala din captura nu ajunge aici, ci este vanduta fara acte. Daca s-ar cunoaste cat reprezinta "substantialul" asta tot ar fi un castig pentru ca s-ar putea intocmi un plan de masuri. Dar nimeni nu raporteaza la stat cat a furat. Nu mai exista constiinta in tara asta.
PASTRAREA FONDULUI PISCICOL
Epoca de aur a concesionarilor din Delta s-a terminat printr-o lege. Concesionarea pe 10 ani a bucatilor de Delta permitea investitorilor sa-si faca un plan de afaceri astfel incat sa se umple de bani, dar sa ramana si peste in balta. Daca ar fi dat un tun in primul an si ar fi adunat tot ce misca prin apa, in urmatorii 9 n-ar mai fi avut ce pune in gura. Poate ca in primii 2-3 ani n-ar fi scos mare profit, dar ar fi recuperat rapid in urmatorii. Este nevoie de pastrarea unui fond piscicol care sa se repoduca si sa sporeasca de la an la an. Asa ajungi sa recoltezi din ce in ce mai mult, iar Delta sa ramana cu din ce in ce mai mult peste. Concesionarii erau obligati sa faca diverse amenajari si sa se ocupe de paza. Daca-i al tau, il protejezi, mai ales ca cel care-si permite o astfel de concesiune are si resursele necesare. Dupa ce legea a dus la desfacerea contractelor, paza a revenit unei Agentii Nationale de Pescuit, politiei si politiei de frontiera. Acestia nu au nici personal suficient si nici fonduri indestulatoare cu care sa lupte impotriva braconajului.
×
Subiecte în articol: croaziera jurnalul