Locul in care cocosii canta in trei limbi

In Pristol, sat aflat intre Calafat si Drobeta Turnu-Severin, localnicii sunt treziti de cocosi ce canta in trei limbi. Oamenii se inteleg insa intr-o singura limba: romana, pentru ca, desi oficial se numesc bulgari sau sarbi, au cu totii radacini romanes-ti. Cititi si ● Ultimul docher, stapanul portului mort ● Romani cu sufletul intre doua tari ● Stramutatii - Chiriasi in propria casa ● Armator la Dunare ● Jurnal de Croaziera - Marea ecluza ● Blog Croaziera

Pe Dunare, intre Calafat si Drobeta Turnu-Severin exista un loc unde se intalnesc trei popoare: romanii, bulgarii si sarbii. In satul Pristol, oamenii se mandresc ca se aud cocosi trilingvi. Canta in trei limbi, doua slave si una latina.

Exista un sat la Dunare in care cocosii canta in trei limbi - romaneste, bulgareste si sarbeste. Asta pentru ca in zona si-au dat intalnire trei tari: pe o parte a Dunarii - Pristolul nostru de Dolj, pe cealalta parte - bulgarii si sarbii (adica localitatile Varf si Bucovcea), despartiti de apa Timocului.

Pe la inceputul secolului trecut, in iernile geroase, cand fluviul ingheta, romanii treceau cu saniile. Unii - de placere, altii - pentru ca se dedasera din plin la vin fiert ori tuica si rataceau drumul.

Dunarea n-a mai inghetat de mult, intre timp s-au introdus vizele pentru Serbia, iar, din cand in cand, romanii mai ajung pe celalalt mal, fara ajutorul gerului sau al pasaportului. "Vara, cand Dunarea e scazuta, ai nostri trec dincolo inot, iau un sprit cu bulgarii, fumeaza un BT si se intorc", zambeste Dumitru Latea, unul din consilierii locali din Pristol.

PESTE APA. Multe fete din sat s-au casatorit cu sarbi, mai ales in vremurile cand vecinii o duceau mult mai bine decat noi. Insa nici o sarboaica sau o bulgaroaica nu s-a aciuat la Pristol.

Cocosii canta in trei limbi - de fapt si gainile, spun localnicii din Pristol, care aud si cand merg la ouat galinaceele vecinilor, dar oamenii se inteleg intr-o singura limba: romana. Caci, chiar daca, oficial, se numesc bulgari sau sarbi, vecinii de pe celalalt mal au radacini romanesti.

"Cuscre, merge azi?"... "Neam nu trage, cuscre!... Sunt conversatii intre pescarii nostri si cei din Bulgaria sau Serbia, care nu au nevoie de vreun traducator ca sa se inteleaga.

Cladirile unui fost pichet de graniceri strajuiesc, de pe partea romaneasca, malul Dunarii. A fost parasit de mai bine de jumatate de secol. De curand, cladirile au fost cumparate de un particular, care nu a apucat sa faca mai nimic cu ele, pentru ca Dunarea le-a inundat in primavara.

La cativa metri de fostul pichet, pe o piatra inalta, sta si dovada scrisa (in franceza) ca la Pristol suntem "in punctul de frontiera comun al Republicii Populare Romania, Republicii Populare Federative a Iugoslaviei si Republicii Populare Bulgare". Borna a fost pusa in 1919 si reinscriptionata in 1948.

DOVADA. In fata bornei, pe malul celalat al Dunarii, care nu depaseste o suta de metri latime, se vede Timocul, un paraias ce abia isi mai aduce apele pana la fluviu. Pe partea dreapta - camp - Serbia. Pe partea stanga - camp: Bulgaria. Un slep tocmai trece. E cu prova in Serbia, cu pupa in Bulgaria.

Legaturi oficiale intre cele trei localitati din tot atatea tari, care-si dau intalnire la Dunare, nu prea sunt. "Avem un proiect pentru «infratire» cu localitatea Bucovcea din Serbia. Si ne gandim la o varianta de colaborare si cu bulgarii din oraselul Varfuri", spune Dumitru Mirea, primarul din Pristol.

Inainte de introducerea vizelor pentru Serbia, localnicii din Pristol se vizitau des cu sarbii din Bucovcea. "Intotdeauna am fost mai atasati de sarbi, decat de bulgari si, de ce sa nu recunoastem, oamenilor le convenea sa treaca des la sarbi, ca ei o duceau mai bine ca noi", spune primarul din Pristol.

Ca sa treaca in Serbia, pe atunci nu aveau nevoie decat de un permis pentru "micul trafic". Acum e nevoie nu numai de pasaport, ci si de viza, care se poate obtine doar de la Bucuresti sau Timisoara. Asa ca punctele de trecere a frontierei sunt, mai degraba, pustii. Exista insa si acum oameni din Pristol care lucreaza in Serbia, in special in agricultura. Pentru o zi de munca primesc 10-15 euro.

BULGARII SAU SARBII "Avem un proiect de infratire cu un sat de peste Dunare, Bucov, din Iugoslavia (sic!). Cu bulgarii am fi putut sa colaboram la fel, insa primarul din Garla Mare a fost deja la ei, in satul Varf. M-am uitat cu binoclul la Varf, e mai mare si mai dezvoltat decat cel din Iugoslavia" Dumitru Mirea primarul comunei Pristol

INFRATIRI

Pristol se afla la kilometrul 845 pe Dunare. Comuna are doua sate si 1.700 de locuitori. Nici unul dintre ei nu s-a declarat la ultimul recensamant sarb sau bulgar. Din anul 2000 pana in 2004, populatia Pristolului a scazut cu 300 de persoane. "Daca intr-un an exista doar trei-patru botezuri, avem peste 150 de locuitori", se arata ingrijorat primarul Dumitru Mirea. Casatoriile oficiate de primar intr-un an pot fi numarate pe degetele unei mani. Localitatile vecine de peste Dunare stau mult mai bine. Bucovcea ajunge la 3.000 de locuitori, iar Varf - localitatea bulgareasca - este un orasel destul de dezvoltat. Din cand in cand, cei de pe celalalt mal al fluviului vin la Pristol pentru "schimburi culturale". Adica danseaza si canta la caminul cultural al comunei romanesti. Deocamdata, cele mai intense "schimburi" intre cele trei localitati sunt cele intre pescari, pentru ca ei se intalnesc aproape zilnic pe Dunare.

Am pornit la drum sa culegem povestile Dunarii. O echipa de reporteri de la Jurnalul National si Antena 1 se afla incepand de ieri la Sulina, de unde vor naviga in sus, pe fluviu, cautand sa ia pulsul unei vieti ce depinde mai mult de toanele si cotele apelor Dunarii decat de strategii guvernamentale. Asteptati-ne! Sosim si in portul dumneavoastra!

SCRIETI-NE! Despre intamplari minunate sau ingrozitoare, despre viata pe care o traiti acolo, la dumneavoastra acasa, pe malurile Dunarii. Scrieti-ne pe adresa croaziera@jurnalul.ro sau, prin posta, la adresa pe care o gasiti in caseta redactionala.