x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Sah mat", facut tandari de seful CIA - Europa de Est

0
03 Mar 2004 - 00:00


Filmul despre implicarea Ungariei si a serviciilor secrete straine in Revolutia romana, prezentat de posturile de televiziune Arte si Antena 1, este contestat puternic de persoane autorizate din ierarhia militara a Ungariei. In plus, unul dintre interlocutorii realizatoarei filmului, fostul sef al CIA pentru Europa de Est, Milton Bearden, neaga total faptul ca CIA ar fi coordonat sau declansat in vreun fel Revolutia romana. Este contrazis, astfel, fostul premier ungar Miklos Nemeth, care vorbeste in film despre implicarea multor servicii secrete in evenimentele din Romania anului 1989.

Canalul 1 al televiziunii ungare a difuzat, acum trei zile, emisiunea "Libertatea cuvantului", despre Revolutia romana si controversatul film al realizatoarei Susanne Brandstatter, prezentat recent de postul de televiziune Arte. Invitatii realizatorului Frederikusz Sandor - fostul ministru ungar al Apararii de atunci, Karpati Ferenc, fostul sef al Statului Major al Armatei ungare, Borsics Laszlo, atasatul militar al Ungariei la Bucuresti, Aradi Sandor, si, in primul rand, Milton Bearden, fostul director al CIA pentru Europa de Est in 1989, neaga categoric teza implicarii serviciilor secrete straine in Revolutia din Romania, ideea centrala a filmului doamnei Brandstatter.
MARINA CONSTANTINOIU

In emisiune, prima intrebare ii este adresata domnului Milton Bearden, fostul director al CIA pentru Europa de Est, unul dintre interlocutorii realizatoarei austriece a filmului "Sah mat".

  • Reporter: Domnule Bearden, ati afirmat textual in filmul lui Susanne Brandstatter, care a generat dispute aprinse: "Nu neg in totalitate rolul CIA, dar recomand - ati spus realizatorului emisiunii - sa fie precauta". Ce inseamna asta? Ce nu negati din implicarea CIA?

    Milton Bearden
    , fostul director al CIA pentru Europa de Est: Aceasta propozitie este extrasa dintr-un interviu de aproximativ doua ore si jumatate, inregistrat pe banda. Eu i-am spus doamnei Susanne ca povestea dansei despre faptul ca serviciile de spionaj straine ar fi declansat Revolutia romana pur si simplu nu este adevarata. Nu neg faptul ca CIA ar fi efectuat o anumita activitate de strangere de date, a incercat sa urmareasca evolutiile de atunci din Romania, insa in interviu am negat total faptul ca CIA ar fi coordonat sau declansat in vreun fel Revolutia.

    "Poporul roman a infaptuit Revolutia"

  • Deci, dumneavoastra spuneti ca ati incercat sa o convingeti pe doamna regizoare a filmului ca ideile sale preconcepute nu sunt adevarate, dar dumneaei isi sustinea ideile cu insistenta?

    Milton Bearden:
    Dansa era convinsa de implicarea serviciilor secrete straine in Revolutia romana, insa eu am sfatuit-o in repetate randuri sa fie precauta in privinta acestei idei si sa se documenteze mai temeinic. Eu nu am spus niciodata ca CIA ar fi stat in spatele Revolutiei romane. Poporul roman a fost acela care a infaptuit-o.

  • Este adevarat, potrivit opiniei dumneavoastra, ca in tabere din Austria, Germania si Ungaria se instruiau agenti secreti, sub indrumarea unor agenti americani?

    Milton Bearden:
    Nu este deloc adevarat. Nu este logic. Stiti si dumneavoastra, si stiu si eu care au fost evolutiile in anul 1989. A inceput prin aceea ca poporul ungar a facut doua lucruri: mai intai l-au ingropat pe primul-ministru Nagy Imre si au deschis granita spre Austria. Evenimentele din Polonia si din Germania, din noiembrie 1989, au avut o evolutie care nu a putut fi coordonata decat de popoarele din Europa Centrala si de Est.

  • In acea perioada ati fost directorul CIA pentru Europa de Est, ceea ce inseamna ca erati intr-o pozitie hotaratoare. Ar fi posibil totusi ca CIA sa se fi implicat in vreun fel in declansarea Revolutiei romane, respectiv in pregatirea agentilor, fara stirea dumneavoastra?

    Milton Bearden:
    In lume orice este posibil, insa eu eram seful CIA pentru Europa de Est si, daca eu nu am facut asta, nu pot sa-mi imaginez cine ar fi facut-o.

  • Daca totusi totul ar fi asa cum se prezinta in film, ati putea sa ne povestiti adevarul?

    Milton Bearden:
    Aceasta este o intrebare cu substrat. Dumneavoastra ati putea sa spuneti ca eu nu am recunoscut, deci ca este adevarat. Ceea ce va spun acum este purul adevar. In ‘89, relatiile romano-ungare erau tensionate

  • In continuare voi sta de vorba cu domnii Karpati Ferenc, ministrul ungar al Apararii in 1989, si Borsics Laszlo, seful Marelui Stat Major al Armatei Ungare. Domnule Karpati, va mai amintiti cand s-a indreptat atentia spre Romania, in sens militar si al informatiilor, doar din decembrie 1989 sau mai devreme?

    Karpati Ferenc:
    In ‘89, cand relatiile dintre cele doua tari au devenit tensionate si activitatile cu caracter sovinist, antimaghiare din Romania au luat amploare, populatia era fortata sa se refugieze, atunci noi trebuia sa aflam ce se petrece in Romania si pe plan militar.

  • A existat o temere ca dinspre Romania ar putea sa existe eventual pericolul unui atac?

    Karpati Ferenc:
    Ar fi fost posibil sa se creeze o situatie conflictuala care sa pericliteze si securitatea Ungariei. Deci, eram obligati, in calitate de tara aliata, sa ne informam despre tot ceea ce se intampla in Romania pe plan militar.

  • Dupa parerea dumneavoastra, credeti ca ideea potrivit careia Revolutia romana a fost organizata din strainatate, asa si din Ungaria, dupa cum sustine filmul, ar fi adevarata? Directorul CIA a infirmat ferm ca CIA ar fi participat la organizarea acestor evenimente, cel putin nu a participat efectiv. Spuneti-mi va rog daca aici in Ungaria s-a organizat ceva cu care sa se sprijine revolutia de acolo?

    Borsics Laszlo
    , seful Marelui Stat Major al Armatei Ungare: Dupa parerea mea, nu si, in calitate de sef al MSTM, pot sa spun ca noi nu am desfasurat asemenea activitati.

    Ungaria a oferit arme romanilor, dupa Revolutie

  • Stie cineva daca din Ungaria au fost furnizate arme pentrun revolutionarii romani?

    Ferenc:
    Poporul roman a maturat dictatura Ceausescu practic in cateva zile in toata tara, ceea ce s-a bucurat de o larga recunoastere, nu numai in Ungaria, ci si in intreaga lume. Actiunea eroica a poporului roman a fost extraordinara. Dupa aceea, noi le-am oferit arme, munitie, dar numai dupa aceea.

  • Deci, nu in timpul Revolutiei?

    Ferenc:
    Nu, nici nu poate fi vorba de asa ceva... dupa Revolutie, dar nu au acceptat nici atunci. Conducerea superioara a armatei romane detinea armament suficient, ca si noi de altfel.

    Laszlo: In timpul Revolutiei, marea schimbare a avut loc pe 22-23 decembrie, cand s-a creat o situatie de razboi civil intre fortele armatei si cele ale Ministerului de Interne. Ceausescu ar fi dorit pe 22 ca impreuna cu fortele de interne si cu armata sa reprime revolutia. Armata a trecut de partea revolutionarilor. Pe 23 noi am facut pentru prima oara oferta catre armata care a trecut de partea manifestantilor, prin intermediul ambasadorului si a atasatului militar, pentru armament de infanterie, munitie, posibilitati de comunicatii si materiale de prim-ajutor. Ei nu au solicitat niciodata arme si munitie.

  • Cum se poate ca dumneavoastra va amintiti altfel decat Miklos Nemeth, primul-ministru de atunci?

    Ferenc:
    Asta era sarcina noastra, de asta ne ocupam. Eu pun sub semnul indoielii ideile sustinute de doamna Susanne Brandstatter. Dumneavoastra stiti mai bine decat mine ca un text poate fi ciopartit foarte mult. Imi pare rau ca aceasta doamna a realizat cu un an in urma un interviu cu mine de circa doua ore, dar nu a vrut sa-mi spuna pentru ce tip de film.

  • Ce parere aveti despre versiunea cu pregatirea gherilelor, pe care in film se pare ca Nemeth Miklos le sustine.

    Laszlo:
    Este posibil ca aceasta afirmatie sa fie extrasa din context. Din cunostintele pe care le am, eu nu stiu nimic despre asa ceva.

  • Este cumva adevarat ca agentii Securitatii se pregateau pentru atentate si intentionau sa otraveasca apa de la Hidrocentrala Paks, care alimenteaza Budapesta cu apa potabila? Sunt sigur ca atunci detineati informatii exacte despre acest lucru.

    Ferenc:
    Este adevarat ca au fost trimisi in Ungaria securisti in numar mare si e clar ca in scopul sa genereze tulburari aici. Detineam informatii exacte din mai multe surse ca aveau acest scop. Acest lucru nu se putea infaptui intrucat, dupa cum am mentionat anterior, Revolutia romana s-a incheiat in cateva zile si regimul Ceausescu a fost maturat.

  • Dar nici nu s-a vehiculat ideea ca ar trebui trimise in Romania grupe antitero? Ferenc: Dupa declansarea evenimentelor de la Timisoara, in spirit de ajutor, in anumite cercuri s-a ridicat problema ca nu cumva ar trebui sa le acordam ajutor.

  • ...in anumite cercuri politice din Ungaria?

    Ferenc:
    Da, da.

  • ...cu brigazi antitero?

    Ferenc:
    Da. Nu chiar cu brigazi antitero, ci cu voluntari inarmati sa mergem sa ii ajutam. S-a pus aceasta problema, insa noi am evitat-o.

  • Propunerea fusese facuta de un anumit partid politic din Ungaria?

    Ferenc:
    Da.

  • Vreti sa ne dezvaluiti despre ce partid este vorba?

    Ferenc:
    Am spus in urma cu cativa ani in revista "Historia".

    "Generalul Milea, victima unui atentat"

  • Dumneavoastra stiti in ce imprejurari a murit generalul Milea, ministrul roman al Apararii de atunci, cu care ati fost in legatura in jurul datei de 20 decembrie? In film s-a facut o referire in legatura cu aceasta chestiune.

    Ferenc:
    Pe 21 am avut cu el o convorbire telefonica destul de lunga, dupa ce se zvonea ca la Timisoara se incearca inabusirea revoltei, ca numarul mortilor este foarte mare s.a.m.d. Atunci l-am sunat pe Vasile Milea, ministrul roman al Apararii de atunci. Domnia sa a precizat de mai multe ori ca armata nu participa si nici nu va participa la inabusirea revoltei.

  • El primise ordin de la Ceausescu pentru interventia armatei.

    Ferenc:
    Atunci inca nu mi-a spus asa ceva. A doua zi insa, adjunctul sefului MSTM al Armatei Romane m-a sunat si m-a informat ca generalul Milea s-a impotrivit lui Ceausescu, a refuzat ordinul si a fost victima unui atentat. Prin faptul ca armata a trecut de partea revolutionarilor, victoria Revolutiei a fost asigurata.

  • Oare de ce Miklos Nemeth, fostul prim-ministru ungar, care vorbeste la inceputul filmului, nu poate fi contactat de nimeni? Stie oare ceva ce nu cunoaste decat, eventual, el si asta a dezvaluit regizorului filmului?

    Ferenc:
    In acea perioada il informam pe primul-ministru aproape din ora in ora. Am stat foarte des la masa sa cu harti in fata, am discutat impreuna despre toti pasii facuti in Romania pe plan militar.

  • Deci, nici dumnealui nu stie mai multe decat dumneavoastra.

    Ferenc:
    Nu.

  • Continuam dezbaterile pe aceasta tema. In 1989, Aradi Sandor era atasatul militar al Ungariei la Bucuresti. In calitate de atasat militar la Bucuresti, ati transmis informatii intre conducatorii militari ai celor doua tari sau ati fost evitat?

    Aradi Sandor
    , atasatul militar al Ungariei la Bucuresti: Relatiile dintre armatele romana si ungara erau bune. Pe masura ce ne apropiam de decembrie 1989, aceste relatii au devenit tot mai stranse si rolul meu de transmitere de informatii intre conducerile superioare ale celor doua tari era luat in seama tot mai mult.

  • Deci, orice ar fi avut loc in Ungaria, pregatirea de gherile, a fortelor antitero sau orice altceva, dumneavoastra ati fi stiut in calitatea functiei pe care o detineati.

    Aradi Sandor:
    Da, in mod cert tot ceea ce se referea la armata.

  • Din experienta dumneavoastra anterioara acumulata in Bucuresti puteti sa confirmati ideile sustinute de filmul doamnei Susanne Brandstatter sau sa le infirmati complet? Ati vazut filmul, nu?

    Aradi Sandor:
    In film sunt multe falsuri, multe aspecte cu doua intelesuri. Filmul nu corespunde realitatii. Un lucru insa este cert si nu poate fi infirmat, si anume ca Revolutia romana a fost declansata de poporul roman, de tineretul roman, a fost dusa la indeplinire de acestia si nu este voie sa li se confiste acest adevar.


"Sah mat" face inconjurul Europei

Filmul Susannei Brandstatter despre Revolutia romana, intitulat "Sah mat" si prezentat zilele trecute in premiera de postul de televiziune franco-german Arte, a fost achizitionat si de canalul de televiziune 3sat, care-l va difuza peste sase luni. Filmul a mai fost achizitionat si de un post spaniol, de MTV si de Duna TV din Ungaria. Presa ungara citeaza

"Jurnalul National" si Antena 1

Doua mari cotidiene ungare, "Nepsabadsag", si "Magyar Nemzet", comenteaza filmul "Sah mat" difuzat in premiera de canalul de televiziune franco-german Arte si preluat in Romania de postul de televiziune Antena 1. "Evenimentele din 1989 din Romania sunt prezentate ca minciuna si manipulare, ca si cum Revolutia ar fi fost pusa la cale de serviciile secrete straine, iar romanii au urmat acest plan - este opinia la care au ajuns mai multi politicieni si analisti romani dupa redifuzarea la Antena 1 a documentarului prezentat de canalul Arte", potrivit "Magyar Nemzet". "In emisiune s-a discutat pe larg despre declaratia facuta in filmul difuzat de Arte de catre fostul premier ungar Nemeth Miklos, conform caruia Budapesta ar fi purtat negocieri cu ofiteri superiori ai Armatei Romane, ce se opuneau regimului Ceausescu, printre care si ministrul adjunct al Apararii, generalul Stanculescu, privind un transport de armament, in timp ce, contrar afirmatiilor fostului premier ungar, in Romania nu se putea introduce nici macar o revista porno, cu atat mai putin automate Kalasnikov", scrie ziarul citat. "Zvonurile in legatura cu taberele de pregatire din Ungaria, chiar si istoricii considera ca ar putea fi fondate", adauga insa, in incheiere, Rostas Szabolcs, semnatarul articolului. "Vineri, la postul roman privat de televiziune Antena 1 a avut loc o dezbatere la care au luat parte Emil Hurezeanu, fostul director al emisiunilor in limba romana ale postului de radio Europa Libera, si scriitorul Mircea Dinescu. Ei au opinat ca nu poate fi negat faptul ca in Revolutia din decembrie 1989 au fost implicate si servicii secrete", scrie si "Nepsabadsag", care citeaza interviul acordat de actualul ambasador roman in Maroc, Gelu Voican Voiculescu, "care a respins ideea ca generalul Victor Stanculescu, una din cele mai proeminente figuri ale Revolutiei, ar fi fost agent al serviciilor ungare".

Citeşte mai multe despre:   romania,   fostul,   filmul,   europa,   Ungaria,   militar,   armatei,   roman,   romănă,   revoluţia,   ferenc,   bearden,   milton,   milton bearden,   europa est,   aradi sandor

Serviciul de email marketing furnizat de