Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ceahlăul, muntele sfînt al românilor, deseori asemănat cu Muntele Athos, este supus în ultimii 18 ani agresiunii omului "postrevoluţionar", unei adevărate hoarde de afacerişti veroşi, care vrea să scoată bani şi din piatră seacă. Sub diverse pretexte, multe sub "acoperire legală", aceşti afacerişti au început să stoarcă Ceahlăul de tot ceea ce le-ar putea aduce bani, în primul rînd de "hainele" sale milenare, sute de hectare de pădure fiind deja puse la pămînt.
Atunci cînd, la Bucureşti, ne-am fixat printre obiectivele caravanei noastre "Parcul Naţional Ceahlău", aveam de gînd să facem nişte reportaje despre frumuseţea neasemuită a acestor locuri, despre oamenii minunaţi care trăiesc şi muncesc aici, despre trecutul, viitorul şi problemele lor. Ajunşi la Piatra Neamţ, apoi la Durău şi de aici pe Muntele Ceahlău, am fost nevoiţi să ne schimbăm "obiectivele", fiind oripilaţi de ceea ce am găsit la faţa locului. Practic, Parcul Naţional Ceahlău, deci o "zonă protejată prin lege", a ajuns o vacă de muls pentru diverse firme private, care au trecut la exploatarea masivă a lemnului, cu binecuvîntarea instituţiilor statului, menite, teoretic, să apere această zonă protejată de orice fel de agresiune a omului şi chiar a naturii.
VARIANTA OFICIALĂ. Evident, după ce în loc de floare de colţ, capre negre, rîşi sau urşi carpatini am văzut cu ochii noştri un adevărat dezastru (sute de hectare de pădure hăcuite şi secătuite de copaci, versanţi întregi "cheliţi" cu drujba, munţi de rumeguş, drumuri forestiere desfundate), primul om pe care l-am contactat în documentarea noastră a fost şeful Serviciului de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău, dl dr veterinar Gheorghe Lalău.
Dacă stai să-l asculţi pe dl Lalău, ţi se pare că totul este normal pe Muntele Ceahlău, că dezastrul ecologic pe care l-ai văzut nu este altceva decît un vis urît, eventual, un "rău necesar". Şi, într-adevăr, dl Lalău ne-a pus la dispoziţie toate documentele legale, absolut toate aprobările, pentru exploatarea a circa 36.000 de metri cubi de masă lemnoasă, inclusiv decizia Consiliului Ştiinţific, care a confirmat faptul că acolo este vorba de efectele unui dezastru natural, mai exact, de o "doborîtură" produsă acum doi ani şi care, neextrasă, ar fi pus în pericol pădurea Ceahlăului, prin "extinderea ipidelor", adică, a dăunătorilor pădurii. "În ianuarie-februarie- martie 2007, mai ales în zilele de 23- 25 martie 2007, au avut loc pe tot teritoriul Parcului Naţional Ceahlău doborîturi masive de arbori, din pricina zăpezii şi vîntului puternic", ne-a declarat Gheorghe Lalău. Acesta ne-a pus la dispoziţie un tom de documente oficiale, din care reiese că situaţia doborîturilor a fost verificată şi confirmată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Piatra Neamţ, Direcţia Judeţeană pentru Silvicultură Piatra Neamţ şi celelalte instituţii abilitate. "După o dezbatere publică, s-a hotărît că doborîturile în cauză reprezintă un pericol pentru Parcul Naţional Ceahlău şi s-a decis că singura soluţie constă în extragerea masei lemnoase din zona respectivă" – ne-a spus Lalău. "Pînă în prezent, din cei 36.000 de metri cubi s-au extras circa 30.000 m.c., urmînd ca pînă la 15 august 2008 să se extragă restul de 6.000 de metri cubi, după care orice exploatare de masă lemnoasă în zona Parcului Naţional Ceahlău o să fie interzisă" – a adăugat administratorul parcului.
Tot cu documentele "pe masă", acesta ne-a asigurat că, în acordul silvicultorilor, s-a hotărît ca, în anul 2008, singurele exploatări de masă lemnoasă să fie cele din zona de doborîturi, "prevăzute deja prin amenajamentele silvice de exploatare".
LEGI PROASTE. Nu vrem şi nici nu putem să punem la îndoială cele spuse de şeful Serviciului de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău – dl dr veterinar Gheorghe Lalău –, dar, după ce am văzut hectare de munte bărbierit, după ce am stat de vorbă cu oamenii locului, ne vine foarte greu să mai credem în "promisiunile oficiale". Practic, la faţa locului, am constatat că, prin fel de fel de hotărîri ale instituţiilor locale şi centrale, au fost călcate în picioare legi organice, mai precis legea pentru protecţia zonelor protejate. "Ăştia mint precum respiră, domnule – ne-a spus Filip H. Nicolae, din comuna Ceahlău –, ei caută fel de fel de motive pentru a exploata lemnul din munte, ca să-şi facă vile, pensiuni, hoteluri, case de vacanţă, nu-i mai satură Dumnezeu".
Într-adevăr, potrivit Art. 5, alineatul 2, din "Regulamentul de organizare şi funcţionare a Parcului Naţional Ceahlău", adoptat de Guvernul României, "în zona de conservare specială sunt interzise orice forme de exploatare sau de utilizare a resurselor, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau conservare, cu excepţia acelora care vor fi prevăzute în Planul de Management". "Edilii" Ceahlăului s-au folosit tocmai de această lege, s-au "acoperit" cu documentele necesare, au speculat "Planul de management", pentru a tăia sute de hectare de pădure, "cu acte în regulă". Legende
Stînca Dochia, adevăratul simbol al Ceahlăului, a stimulat numeroase plăsmuiri. Ea a fost percepută fie ca "fiica lui Decebal", fie ca "o frumoasă copilă de la poalele muntelui", fie ca "o babă vrăjitoare", "o bătrînă soacră rea şi zgîrcită". Dimitrie Cantemir considera Dochia "ruina unui vechi idol" sau "locul de scăpare a vergurilor", iar Gheorghe Asachi scria: "Între Piatra Detunată/ Şi-a Sihastrului Picior/ Este o stîncă ce-a fost fată/De un mare domnitor". Despre Ştefan cel Mare se spune că şi-ar fi îngropat aurul undeva pe Muntele Ceahlăului, în zona Izvorului Alb. Apoi, se spune că Matei Corvin, învins la Baia şi fugind spre Transilvania, ar fi renunţat la carele de luptă şi la tunurile de bronz pe care le-a îngropat pe Muntele Hanganului... Practic, fiecare stîncă, fiecare izvor din Ceahlău îşi au legenda lor.3 iulie 2008
Gondola lu’ Pinalti
PRIMARUL PD-L DIN PIATRA-NEAMŢ FAULTEAZĂ NATURA
La Piatra-Neamţ, afacerea bate mediul. Primarul Gheorghe Ştefan (PD-L) a pus în operă proiecte fără avize de mediu. Pentru a-şi desăvîrşi planurile, a ras de pe faţa pămîntului rezervaţia fosiliferă Cozla şi a construit cu 12 milioane de euro o telegondolă care sfidează natura. Următoarea ţintă: Vîrful Pietricica.
2 iulie 2008
Asediul tenace al factorului "om"
INTRUZIUNE ● Gunoaie, zgomot, focuri în pĂdure, trasee prin habitate
Lacul Roşu e ameninţat de turiştii care aruncă gunoaiele la întîmplare, dar şi de tăierile ilegale de păduri. Aluviunile aduse de ploaie de pe munte nu mai pot fi stăpînite, din cauza defrişărilor masive, şi riscă să sufoce lacul.
Cum să cumperi o floare de colţ
ACOPERIRE ● La Bicaz-chei, minorii sînt folosiţi în comerţul ilegal
În Cheile Bicazului, lipite de stîncă, gheretele din lemn încărcate cu ii, oale de lut şi cu tot felul de chinezării le fac turiştilor cu ochiul. Desfăşurat chiar pe teritoriul Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş, comerţul ambulant poluează şi încurajează comerţul cu plante ocrotite de lege.
Sturionul de Oltina
PASIUNE ● Undeva, în sud-vestul Dobrogei, un român creşte pui de morun, cegă, nisetru şi păstrugă
La Oltina de Constanţa, un inginer s-a apucat de o afacere căreia nu mulţi îi dau sorţi de izbîndă. Pasionat de piscicultură, Dan Mirea creşte pui de sturion pentru consum şi pentru a repopula Dunărea.
Bomba ticăie la Săvineşti
CONTRACRONOMETRU ● Cadou de la armată: 18,6 tone de deşeu periculos
Într-un depozit de pe platforma industrială a Săvineştiului, localitate aflată la 15 km de Piatra-Neamţ, au rămas moştenire de la fostul Institut de Cercetări Chimice aproape 40 de tone de substanţe periculoase.
1 iulie 2008
Roşiile şi Cernobîlul, duşmanii Galaţiului
EXPLICAŢIILE PREFECTULUI ● Vîntul îi scapă pe localnici de poluarea de la Arcelor Mittal
Prefectul de Galaţi, Gabriel Panaitescu, fost comisar-şef al Gărzii de Mediu, susţine că modul în care bate vîntul în oraşul de la Dunăre trimite cea mai mare parte a poluării produse de Arcelor Mittal departe de judeţ. Prefectul mai spune că numărul mare de gălăţeni bolnavi se poate explica şi prin alimentele pline de chimicale pe care aceştia le consumă. Pentru bolile oamenilor din judeţ, prefectul mai acuză Cernobîlul şi traficul rutier intens.
Movilenii de lîngă Mittal
SIDERURGIE ● Halda de zgură le taie nu numai respiraţia movilenilor, ba chiar şi setea
Sănătatea scîrţîie. Agricultura se tîrîie. Un miros greu se întrepătrunde hoţeşte şi începi să te obişnuieşti cu el.
La Galaţi, poluarea continuă
NOXE ● Privatizarea Sidex nu a adus nimic nou
Gălăţenii inspiră, în continuare, nonstop, noxe de furnal. Privatizarea combinatului siderurgic de la marginea oraşului nu le-a adus nimic nou, nimic bun. Dimpotrivă, parcă, în ultimii ani, pe coşurile de evacuare ale colosului siderurgic iese şi mai mult fum, şi mai multe gaze, care de care mai otrăvitoare, pîrjolind totul în jur. Autorităţile locale de mediu consideră însă că "totul este în regulă", că, în general, "parametrii de poluare sînt normali".
Proiect de lux în rezervaţia Grindu
DELTA DUNĂRII ● Cartier de vile sau staţiune la nord de Constanţa
Nebunia imobiliară a cuprins şi Grindu Chituc, zonă situată la nord de Constanţa. Parte a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, grindul este una dintre cele mai valoroase teritorii ale României, zona fiind inclusă în patrimoniul mondial UNESCO. La fel de valoros este şi pentru dezvoltatorii imobiliari, care "coc" aici un megaproiect.
28 iunie 2008
În patria trîntorilor, albina e falimentară!
AFACERE ANEMICĂ ● Apicultorii – subvenţii condiţionate şi concurenţă chinezească
Negustorii oferă preţuri mici pentru produsele apicole, subvenţiile sînt condiţionate, iar China, Argentina şi, mai nou, ţările africane trimit în România miere de calitate mai slabă, dar la preţuri foarte mici.
27 iunie 2008
Canaraua din sînul viperelor
DEZINTERES ● Rezervaţia naturală nu s-a „ridicat“ la statutul de sit arheologic
Tropăind printr-o Dobroge prietenoasă, unde secolele se împletesc într-un „nu-ştiu-ce“, care fascinează şi care îmbie să descoperi şi noul, şi anticul, iar verdele se stacojeşte, iar stacojiul se pierde în galben, există un loc care ne face să uităm cine sîntem şi ne duce departe de treburile lumeşti. Se deschide, deşi pare că te înconjoară. Te respinge, deşi parcă te înghite. Te alină, deşi pare să te respingă.
Hagienii gunoaielor
PUTE, DAR FACE BANI ● Rezervaţie „protejată“ de vecini duhnitori
Dacă vrei să faci la mare şi altceva decît plajă şi-ţi plac junglele, încearcă rezervaţia de la Hagieni, aflată la 10 km de Mangalia. Dar ţine-te de nas pînă ajungi la pădure, ca să nu-ţi vomiţi vacanţa prin gropile de gunoi.
Dinozaurii din stînci
DEGRADARE ● Faleza fosiliferă din Cernavodă se prăbuşeşte încet, dar sigur
Puţini sînt cei ce ştiu că atunci cînd vin spre mare, dacă-şi aruncă privirea în dreapta, la malul în care se înfige podul de la Cernavodă, văd o rezervaţie fosiliferă care te lasă să citeşti în stîncă o istorie care te duce pînă hăt, departe, la vremurile cînd reptilele gigantice erau stăpînii Terrei.
26 iunie 2008
La grătar în Rezervaţia Fîntîniţa – Murfatlar
BĂTAIE DE JOC ● Fripturiştii lasă în urma lor stive de gunoaie care distrug aria protejată
De cum dă firul ierbii şi soarele începe să dezmorţească pofta de viaţă a vietăţilor mai mici sau mai mari, fie ele miriapode, apode sau bipede, week-end de week-end, Rezervaţia Fîntîniţa – Murfatlar se află sub asediu. Sute de oameni se năpustesc asupra pădurii, strivind monumentele naturii sub roţile maşinilor.
Delta, încă folosită pentru agricultură
TULCEA ● Reconstrucţia ecologică a fost abandonată
Visul lui Nicolae Ceauşescu, acela de a face din Delta Dunării unul dintre grînarele României, este încă o realitate, la mai bine de 18 ani de la moartea dictatorului.
Volbura de nisip
PLAJA SULINA ● Protecţie ecologică vs investiţii
Ultima plajă sălbatică a Europei, cea de la Sulina, este de mai mulţi ani în pericol. „Chitit“ să scoată localitatea din sărăcia în care se zbate, primarul singurului oraş din Delta Dunării aprobă de ani buni tot felul de proiecte de dezvoltare a plajei. Acestea sînt însă oprite de autorităţile de mediu, fie că e vorba de hoteluri, de parcuri eoliene sau de aerodrom.
25 iunie 2008
Căcănăria şi cimentul sting Luminiţa
Se ajunge uşor la Luminiţa. Laşi Petromidia în dreapta, faci prima la stînga pe un drum de ţară, mergi, mergi, mergi – o ţii drept! –, dai de maşini de mare tonaj care scot gaze şi nori de praf ca un suprapoderal înnebunit după iahnie. Apoi treci pe lîngă Căcănărie, gîndindu-te cum ar fi dacă toţi oamenii de pe pămînt ar mînca numai iahnie. Şi intri liniştit în Luminiţa.
Ski-jet-ul şi căluţul de mare
DIFICULTĂŢI ● Birocraţie şi neputinţă în sancţionarea intruşilor în rezervaţie
Gard în gard cu portul Mangalia, mal în mal cu bulgarii, pe o suprafaţă de 5.000 de hectare se întinde ditamai rezervaţia marină, unica de acest fel din ţara noastră. Şi dacă tot o avem, de ce să nu o protejăm, ar zice unii, sau de ce să nu ne batem joc de ea, ar zice alţii.
Coasta se surpă cu ajutor de la oameni
INUTIL ● Planul naţional de gospodărire integrată a zonei nu s-a aplicat
150-300 de metri. De la această distanţă îţi permitea o lege din 2001 să construieşti pe faleza de la malul Mării Negre. Betoane, lemn, orice.
24 iunie 2008
Ucigaşii de delfini
Pescarii cu Lexus ucid delfinii cu lăcomie în timpul pescuitului de calcan. De cele mai multe ori, aceste vietăţi sfîrşesc putrezind de plaje. În Cheile Dobrogei, un afacerist local, construieşte un lac fără acord de mediu şi spune că nu are nevoie de avizul vreunui "imbecil colorat politic".
Cheile Dobrogei pier pe mîna politicului
TRASEU ● Din rezervaţia domesticită în civilizaţia sălbatică
Omul de afaceri Cameliu Babinciuc îşi construieşte, sfidînd legea, hotel şi cîrciumă, heleşteie şi birouri în coasta Rezervaţiei Cheile Dobrogei. El nu se teme că îşi va pierde banii. Chiar fără avizele necesare, construieşte diguri şi mută albia Rîului Casimcea. A cheltuit pînă acum, conform declaraţiei sale, două milioane de euro. Şi merge mai departe.
Grîu eco: 9.200 de kilograme la hectar
NECESITATE ● Fără subvenţii, fermierii eco se vor întoarce la producţia convenţională
Şapte fermieri din Tulcea fac agricultură ecologică de patru ani; s-au adunat într-o asociaţie, Delta Dunării Organics, pentru a trece împreună peste lipsa de subvenţii de la stat şi peste preţul mare al îngrăşămintelor şi insecticidelor eco. Se încăpăţînează să cultive cereale, soia şi coriandru, pe care le exportă în ţările unde oamenilor le pasă ce mănîncă.
23 iunie 2008
Prădătorii de la Cheile Dobrogei
În buza rezervaţiei Cheile Dobrogei se construieşte ilegal un lac artificial de agrement, garnisit cu toate acareturile unui viitor complex turistic care va modifica habitatul zonei protejate. Deşi nu are un aviz de mediu, omul de afaceri constănţean Cameliu Babinciuc excavează zona cu aceeaşi determinare ca la Canalul Dunăre – Marea Neagră şi declară că oricum el va ieşi victorios.
Templele naturii şi duşmanii lor naturali
MANIFESTUL CARAVANEI ● Nu vrem să trăim într-o ţară împuţită, sufocată de gunoaie, mutilată de buldozere şi otrăvită de poluare
Am pornit la drum în Caravana Jurnalul Naţional, pentru al cincilea an consecutiv, să descoperim pentru voi România. De astă dată, treaba noastră este să vă povestim, în cuvinte şi imagini, despre România verde, despre prietenii şi duşmanii ei.
