Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Odinioară, cînd spuneai Haţeg era inevitabil să nu te gîndeşti la zimbri. Matca simbolului naţional, Haţegul a rămas azi o amintire ce-şi ţine speranţele şi istoria prinse în bucăţi de piloni fisuraţi. Inima zimbrilor botezaţi cu Ro pîlpîie între două tabere: Romsilva şi primăria. Peste lupta surdă, în ţarcul de beton, bizonii se zbat singuri să-şi recapete măreţia de odinoară. În urmă cu o săptămînă s-a născut Rozina.
Rezervaţia de la Haţeg este primul loc din România unde zimbrul european şi-a făcut apariţia, la mai bine de un secol de la dispariţie. Dacă nu din acest motiv, măcar pentru că bizonul european a fost clasificat ca specie în pericol ar trebui să ţinem cu dinţii de el ca să nu moară.
Pînă să se dumirească unii şi alţii în răfuieli de interese, soarta celor şase zimbri care mai supravieţuiesc la Haţeg se aseamănă cu viaţa unui bătrîn abandoant în azil. Uitaţi, de 20 de ani nimeni nu a mai scos din buzunar vreun şvanţ pentru ei. În aşteptarea aprobărilor de investiţii, trăiesc din taxa de doi lei percepută la intrarea în rezervaţie şi din mila "infirmierilor", poetic numiţi astfel.
BLAZONUL ŞI NOBILUL SCĂPĂTAT. Ai zice că Ocolul Silvic se îmbogăţeste de pe urma turiştilor curioşi, dar mai nimeni nu se încumetă să admire zimbrii în grandoarea lor apusă, scoasă la iveală pe bucăţele, prin zidurile a trei ferăstruci decupate în gardul de beton.
La drum lung, ei sunt singurii nevinovaţi suferinzi al jocului de interese dat între Romsilva şi Primăria Haţeg. Fiecare aruncă cu aşii din mînecă, pretextînd diverse motivaţii. Pentru oficialii primăriei ar fi un lucru benefic să le intre în posesie, ar ridica prestigiul şi ar mări visteria. Ca să iei trebuie să şi dai, e legea compensaţiei, iar cei din primărie aveau chiar şi un plan. Să ofere un teren la schimb, să renoveze coşmelia, s-o cosmetizeze printr-o metodă demnă de secolul XXI, advertisingul.
De cealaltă parte, Romsilva nu ar lăsa din mînă o afacere bună de muls în timpul liber. La suprafaţă se iese cu blazonul la atac. Şi uite-aşa, într-un final, şi unii şi altii se uită la cer şi aşteaptă o minune. Dumnezeul cu bani se numeşte "proiect de investiţii".
DRUMUL PÎNĂ LA ROMINA. La rezervaţia din pădurea Silviuţ se ajunge pe dibuite, pe un drum hîrtopit, lung de trei kilometri. Indicatoarele lipsesc cu desăvîrşire. De la poarta principală, încă vreo 10 minute de mers pe jos. Cine-şi închipuie că o rezervaţie presupune spaţii largi în care animalele hălăduie în voie se înşeală. Turistul plecat de acasă cu grija că s-ar putea să nu zărească falnicele creaturi pitite prin desişul pădurilor poate veni aici relaxat. "Norocul" este garantat. După febra retrocedărilor, cele aproape 500 de hectare pe care le măsura rezervaţia s-au redus la 50, dintre acestea doar 20 fiind utilizabile în prezent. Un ţarc din beton care serveşte drept casă zimbrilor de la Haţeg împrejmuieşte pămîntul prea strîmt pentru regii pădurilor de odinioară. Doar 5 hectare, "împodobite" cu un umbrar. Împrejur domneşte pustietatea, nu te întîmpină vreun ghid, doar dalele de beton în care ţi se pironesc privirile, ca pe nişte ruine aflate în locul unui palat. Bine înfipţi în pămîntul tocit al staulului, Romo, Romina, Roxy, Roxana şi Romaniţa îşi iau porţia de mîncare de la amiază. Numele le-au fost date după ţara de adopţie. Îi poţi vedea prin cele trei deschizături de mărimea unui cap de om, tăiate în gardul înalt. Romo mestecă netulburat de privirile curioase. E singurul mascul şi are 14 ani. Romina e veterana ciurdei, are 21 de ani. Romaniţa a venit pe lume în urmă cu trei luni. Se încurcă printre picioarele celor mari şi nu pare mai sociabilă decît restul. Îşi văd de rumegat, flegmatici, de parcă soarta lor de acum nu le-a şterpelit nobleţea de odinioară.
RĂZBOIUL ORGOLIILOR FĂRĂ BANI. În 1958, două exemplare au fost aduse la Haţeg din Polonia. Podarek şi Polonca au fost părinţii zimbrilor de azi din România. Pentru cele 10 kilograme de hrană de care are nevoie un animal pe zi, Ocolul Silvic Haţeg nu are altă sursă de venit decît fondurile proprii, din care mare parte o reprezintă banii colectaţi din taxa de intrare, de doi lei. Aspectul rezervaţiei şi al drumului de acces nu îi fac însă pe turişti să se îngrămădească să admire bizonii pe cale de dispariţie. De 20 de ani nimeni nu a mai investit vreun ban, nimeni nu s-a implicat pentru a schimba soarta animalelor cu care România se făleşte în faţa altora. Cele 150 de milioane necesare pe an nu se găsesc de multe ori în visteria Ocolului Silvic. Gheorghe Drămescu, unul dintre angajaţi, povesteşte că atunci cînd banii nu ajung pentru mîncarea zimbrilor sînt nevoiţi să apeleze la Direcţia Silvică Deva pentru ca animalele să nu moară de foame. Primăria Haţegului a depus un proiect pentru preluarea rezervaţiei, însă Direcţia Silvică nu vrea să le dea drumul din ograda proprie, sperînd să obţină bani pentru a investi în imaginea parcului. "Aspectul fizic al zimbrilor e mai bun decît al celor din alte rezervaţii. Au venit mai multe ONG-uri şi ne-au făcut referiri favorabile. Există discuţii cu Regia Pădurilor să ne sprijine să obţinem fonduri. Trebuie schimbate gardurile, trebuie să luăm nişte hrănitori mai aspectoase. Este o problemă prea importantă pentru a fi lăsată la latitudinea autorităţilor locale. Regia e o forţă mai mare decît o primărie de oraş", susţine Lucian Stratulat, directorul Direcţiei Silvice Deva. De cealaltă parte, Primăria Haţegului crede că zimbrii sînt în pericol pentru că actualii administratori nu sînt în stare să întreţină şi să modernizeze rezervaţia, afirmînd că primăria e cea mai în măsură să atragă investiţii pentru transformarea parcului într-o destinaţie turistică.
Citește pe Antena3.ro
Ultimul zimbru aflat în sălbăticie în România a fost ucis în 1790, iar în lume, la începutul anilor 1900, în Caucaz. Cîţiva zeci de ani mai tîrziu statisticile arătau că mai trăiesc doar 50 de bizoni europeni, toţi aflaţi în grădini zoologice. De la începutul secolului XX, au început să fie lăsaţi în libertate. În 2000, în evidenţe erau număraţi 3.600 de zimbrii, toţi descendenţi din aceleaşi linii genetice, motiv pentru care vulnerabilitatea acestora este extrem de ridicată.
CÎND DOI SE CEARTĂ, AL TREILEA NAŞTE. Petru şi Rodica Crăciunescu lucrează la Ocolul Silvic de peste 20 de ani. Cînd ei au vreo problemă, prietenii se fac luntre şi punte şi vin să aibă grijă de zimbrii. Şi în cele mai negre situaţii s-a găsit o soluţie pentru ca animalele să aibă ce mînca. O altă mare problemă pe care o au o reprezintă şi linia genetică. De multă vreme, împerecherile au dus lipsă de "sînge nou", de altă origine decît cea poloneză, din care se trag toţi zimbrii din România. "Prin ’98 am avut nişte pui cu malformaţii, se născuseră pătraţi", povesteşte pădurarul Petru Crăciunescu. Natalitatea animalelor este diminuată în condiţii de captivitate, doar 20% dintre femele rămînînd gestante. În ciuda statisticilor şi a condiţiei în care se află, la Haţeg s-au născut anul acesta doi pui de zimbru. În luna mai a venit pe lume Romaniţa, iar săptămîna trecută, un nou membru s-a alăturat ciurdei: Rozina.
23 iulie 2008
Perla Caraşului, înecată în dejecţii
VĂLIUG NumĂrul mare de pensiuni Şi vile a sufocat apele lacului cu resturi de toate felurile
Cele trei parcuri naţionale din judeţul Caraş-Severin sînt în subordinea lui Ion Tabugan, şeful Direcţiei Silvice Reşiţa. Dezastru este peste tot, noţiunea de arie protejată nu există. Semenic – Cheile Caraşului este unul dintre cele trei parcuri.
21 iulie 2008
Fabrici de mobilă şi durere pe Jiu
MINERIT • Lucrurile tulburi se limpezesc încet, încet
Obligată să facă restructurări, Compania Naţională a Huilei a rămas cu doar şapte exploatări, o singură preparaţie şi 11.685 de angajaţi. Pe locul fostelor mine au apărut fabrici de mobilă, iar închiderea preparaţiilor de cărbune a dus la limpezirea Jiului, astfel că acum pe Defileu se pot practica pescuitul şi raftingul.
Furtunile cenuşii
POLUARE • Două companii umilesc momîrlanii
La Paroşeni şi Coroeşti, cenuşiul face parte din meniul administrat aproape zilnic locuitorilor. Depozitul de cenuşă al Termocentralei de la Paroşeni reprezintă coşmarul momîrlanilor. Iar Uzina de Preparare a Cărbunelui de la Coroeşti merge cînd ar trebui să fie închisă.
19 iulie 2008
Ranger de România
LIPSIŢI DE AUTORITATE • Decît agent de teren, mai bine orice
Pădurarii moderni care apără parcurile naturale şi naţionale ar trebui să fie extrem de intransigenţi cu cei care taie copacii, ucid animale şi aruncă gunoaie în păduri şi zone protejate. Salariile mici, dotările precare şi frica de prădătorii cu două picioare şi epoleţi îi determină însă să se mulţumească cu prinderea găinarilor care fură două crengi şi pescuiesc cu un băţ sau să alerge după fluturi cu cercetătorii prin rezervaţii, în loc să ia urma braconierilor care fac prăpăd.
Ochiul Beiului contemporan
CHEILE NEREI • Petreceri de pomină în parcul naţional
În Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşnita nici o pădure nu mai e virgină. La sfîrşit de săptămînă, petrecerile se încing aici mai abitir ca la o nuntă. Grătare, muzică, lăutari, beţii. Azi, beiul locului e un mare "general" care face militărie cu subordonaţii săi, şefii de parc şi ocol silvic. Pentru ei, timpul s-a oprit ierarhic şi slugarnic pe vremea vizitelor comuniste.
Construcţii ilegale chiar între Cazane
SCANDALOS • Autorităţile locale se cred stăpîne peste tot ce mişcă în zonă, declarînd că ele fac legea
În Dubova, o localitate dintre Cazanele Mici şi Cazanele Mari, au răsărit în soare patru vile mîndre, în diferite stadii de construcţie. O vizită la faţa locului i-a adus o nouă surpriză agentului de teren de la Parcul Natural Porţile de Fier, cel care se ocupă de protejarea zonei: un excavator tocmai săpa de zor temelia unui hotel la doi paşi de apa Dunării. De la Primărie, cei care dau autorizaţii de construcţie ilegale spun că ei fac legea.
18 iulie 2008
Gropile "de aur" ale gunoierilor negricioşi
DEZASTRU • Focare de infecţie în inima Văii Jiului
În Valea Jiului, gropile de gunoi sînt un fel de El Dorado. Unii oameni blesteamă gunoaiele, alţii le văd ca pe nişte mine de aur. Focurile din gropile de la marginea oraşelor sînt bomboana de pe coliva sănătăţii oamenilor şi animalelor.
SANATORIU TBC • Ortacii trag să moară departe de lume
În Caraş-Severin, foştii ortaci se ascund de lume în sanatoriul Marila, caruselul neputinţei. Bolile i-au transformat în "morţi vii", iar ei nu mai au puterea să le rostească cu voce tare.
Mîndra, Roşiile, Lungu, comorile Parîngului
TURISM • Concedii fără poluare, departe de hoteluri fiţoase
Valea Jiului nu înseamnă doar minerit. Parîng şi Straja sînt două dintre cele mai cunoscute staţiuni de schi din România. Din păcate, autorităţile acordă foarte puţină importanţă turismului, chiar dacă munţii reprezintă o vacă numai bună de muls. Lacurile din inima Masivului Parîng au o apă atît de limpede, încît nu există turist care să nu-şi potolească setea de acolo.
17 iulie 2008
Gunoaiele Apusenilor
TURISM ROMĂNESC Aria protejată, sufocată de peturi
Peste 40.000 de drumeţi bătătoresc anual potecile Parcului Natural Munţii Apuseni, în special în zonele de interes turistic. Din păcate, în urma lor rămîn tot munţi. De gunoaie. Care nu sînt strînse niciodată pentru că din punct de vedere economic nu rentează. Lor li se adaugă proiecte imobiliare de amploare care se învîrt în jurul legii.
HOŢIE • Avem cu ce, n-avem cu cine
Din 2001 nişte băieţi inspiraţi au cumpărat majoritatea acţiunilor societăţii Hercules, ce are în administrare izvoarele termale şi majoritatea hotelurilor din staţiune. De atunci doar au stors bani de la puţinii turişti, fără să investească nimic în ştranduri şi în centrul istoric. Şi cel mai cunoscut ştrand din staţiune, "7 izvoare", şi-a închis porţile. Iar oamenii, obişnuiţi să vină aici ani la rînd, opresc maşinile şi îşi pun corturile într-o curbă periculoasă, bălăcindu-se la cîteva ţevi cu apa miraculoasă.
Apa roşie din inima muntelui
La Almaşu Mare poluarea este lichidă, sîngerie. Apele de mină se scurg prin comună lăsînd în urma lor o dîră roşiatică, nesănătoasă. Apele sînt acide. Atacă mediul şi bugetul localnicilor.
16 iulie 2008
Jaf fără oprelişti în peşterile României
TRAFIC • Comorile naturale ale ţării sînt devastate de reţele organizate de hoţi, încurajate de vidul legislativ
Pentru că la noi se poate fura orice, manglitori cu studii speologice şi paleontologice au ţintit patrimoniul natural. În peşterile ţării se sapă după bucăţi de fosile care ajung să valoreze mii de euro pe piaţa internaţională. Cumpărătorii autohtoni, mai puţin rafinaţi în gusturi, sînt atraşi cu stalactite şi stalagmite ciordite la comandă, după preferinţe. Din cauza lacunelor legislaţiei, prăduitorii riscă cel mult o amendă. un brand cu care atrage turiştii la poalele Detunatelor.
Prigoana după eoliene
MUNŢII APUSENI • Din Ţara Moţilor, energie electrică pentru tot Judeţul Alba
După afaceri cu gunoaie şi televiziuni, Silviu Prigoană vrea să producă şi energie electrică folosindu-se de vîntul puternic din zona Munţilor Apuseni. Dacă lucrurile vor decurge conform planului, în cîţiva ani toţi locuitorii din judeţul Alba vor fi alimentaţi de la eolienele lui Prigoană.
15 iulie 2008
Ecoturism la Fefeleagul
GREU LA DEAL CU CALUL • Urmaşul fefeleagăi încearcă să atragă turişti la detunate
Urmaşii Fefeleagăi din nuvela lui Ion Agârbiceanu s-au ruşinat generaţii de-a rîndul că au printre înaintaşi o aşa sărăcie de femeie, de care a mai auzit şi toată lumea. Vetălău, un stră-stră- strănepot, face din numele de Fefeleaga un brand cu care atrage turiştii la poalele Detunatelor.
Cocini de lux pe Valea Rîmeţului
BOII ÎNAINTEA CARULUI • Întîi au construit, acum caută să obţină autorizaţii
De cînd e lumea lume, situată în partea central-estică a Munţilor Trascău, rezervaţiei Cheile Rîmeţului nu i-a fost dat să rămînă în vecie aşa cum însăşi natura îi conturase destinul. "Rîmeţi" cu colţi de argint, cu relaţii sau funcţii pe te-miri-unde, şi-au făcut, măre!, nişte case ce se învîrtesc după soare, fără să le pese că otrăvesc totul în jur.
Kronospan, în zodia cancerului
FORMALDEHIDA • Dă locuri de muncă şi otrăveşte vieţile
La Sebeş, oamenii s-au pus de-a curmezişul construirii unei noi fabrici de formaldehidă. Şi braşovenii s-au speriat de posibilitatea de a se îmbolnăvi de cancer şi au protestat faţă de Kronospan. Deşi nu se poate spune cu certitudine că ar exista o legătură directă între substanţă şi boală, cine e dispus să rişte?
14 iulie 2008
Necunoscută nouă, apreciată în Europa
ATENŢIE ● O plantă medicinală din munţii Apuseni, "anonimă" în România, este studiată cu interes de zecile de cercetători străini care vin aici
Arnica Montana este o plantă medicinală înrudită cu muşeţelul şi este încă necunoscută în România. Atît de oamenii de rînd, cît şi de cercetători. Asemănătoare florii-soarelui, arnica creşte în cîteva zone din ţară, însă în Apuseni ea a devenit obiectul mai multor proiecte internaţionale.
Drujba Romsilva păzeşte pădurea
INVESTIŢIE ● Aurul verde a ajuns aur galben la gîtul şi mîinile pădurarilor şi şmecherilor
O parte a pădurii Parcului Natural Munţii Apuseni se află, nefiresc, sub administraţia Romsilva. La faţa locului l-am găsit
pe pădurar, în fruntea tăietorilor de lemne. Evident, nu era vorba de copaci însemnaţi pentru "recoltare". Pentru indiscreţia noastră am fost bruscaţi şi cît pe ce trimişi în vizită la spital.
12 iulie 2008
Ceahlău - Panaghia popească de la Toaca
În ditamai Parcul Naţional Ceahlău, pe ditamai vîrf Toaca, ditamai Mitropolia Moldovei şi Bucovinei construieşte ditamai clădirea sub pretextul modernizării unor chilii pentru călugări.
Purgatoriul de la Roşia Montană
TIME OUT ● Unii roşieni vor şi cu banii în buzunare, şi cu sufletul în rai
Ca să stoarcă sume cît mai mari de la compania Roşia Montană Gold Corporation, care vrea să exploateze aurul cu cianuri, localnicii şi-au plantat pomi fructiferi pe care s-a plătit regeşte şi şi-au construit cabane pe care au luat bani cît pe o vilă.
Zlatna – bătută de noroc
CurĂŢenie cu ŢÎrÎita ● Într-o parte ecologizăm, iar în alta poluăm
Minele de aur şi combinatul de cupru au adus Zlatna de-a lungul anilor în pragul unui dezastru ecologic. Cu puţini ani în urmă, vizitatorii Zlatnei, neobişnuiţi cu aerul îmbîcsit, leşinau pe capete după cîteva ore în oraş. Doamnele se trezeau cu ciorapii găuriţi de la acizii din aer.
Parcul Ceahlău e administrat lamentabil
SCANDAL ● Preşedintele CJ Neamţ promite remedierea situaţiei descoperite de Caravana JN
Oripilaţi de situaţia în care am găsit Parcul Naţional Ceahlău, am tras pe un DVD fotografiile realizate de noi şi i le-am pus la dispoziţie preşedintelui Consiliului Judeţean Neamţ, Vasile Pruteanu.
11 iulie 2008
Obiectiv strategic străpuns de iubire
PSIHOZA URANIULUI ● Deşi toate instituţiile susţin că radioactivitatea se încadrează în parametri, oamenii se plîng de calviţie, dinţi stricaţi, unghii bolnave şi apă contaminată
Echipa Jurnalului Naţional a testat cît de păzit e un obiectiv strategic. Am pătruns nestingheriţi pe haldele de uraniu de la Băiţa, acolo unde se află şi Depozitul Naţional de Deşeuri Radioactive.
Sometra, zînă neagră cu coasa pe umăr
COPŞA MICĂ ● Joaca de-a responsabiitatea pe sănătatea oamenilor
Autorităţile judeţului Sibiu recunosc situaţia tristă de la Copşa Mică, cauzată de activitatea SC Sometra SA, dar nu fac nimic concret pentru a rezolva problema. Responsabilitatea pentru o decizie concretă este pasată dintr-o parte în alta.
10 iulie 2008
În 1965, localnicii îi spuneau Morga
COPŞA MICĂ ● "ORAŞUL NEGRU" DE PE VALEA TÎRNAVEI A RĂMAS DOAR O POVESTE
Mentalitatea celor din Copşa Mică s-a schimbat în ultimii ani. De cînd numărul angajaţilor s-a redus, Sometra este înjurată din toate părţile.
Despre agricultura cu metale grele
"ÎNCĂPĂŢÎNARE" ● Pariu între oameni şi natura bolnavă
În comunele din jurul Copşei Mici, oamenii se încăpăţînează să practice agricultura. Autorităţile le cer să renunţe la culturile de consum pentru cele tehnice. Ţăranii refuză, preferă să-şi rişte sănătatea şi viaţa decît să renunţe la obiceiurile moştenite.
9 iulie 2008
Pe drumul verde al Maramureşului
TURISM ECOLOGIC ● Tradiţii, natură, aer curat, mîncare sănătoasă
"Drumul verde al Maramureşului" este un proiect lansat de ecologişti în scopul promovării ideii de mediu curat şi de viaţă sănătoasă.
S-o termina hoţia cînd s-or termina pădurile!
VLĂHIŢA-HARGHITA ● O bombă cu fitilul aprins în mijlocul unei comunităţi exasperate
"Aici, în Vlăhiţa, proprietarului îi e frică să meargă în pădure din cauza hoţilor. Ca la noi nu e niciunde în România. Şi nimeni nu face nimic", spune un sătean. Vecinii, roată în jurul lui, dau aprobator din cap şi completeză pauzele făcute de bătrîn.
"Puşcătura" goneşte animalele din rezervaţie
HOTĂRÎRE ● Patronul carierei spune că va continua să exploateze marmură din parc "pînă la moarte"
Undeva mai sus de satul Anieş, pe un drum cu şleauri şi pietre, după ce treci de panoul care anunţă că tot ce e în stînga şi-n dreapta aparţine Parcului Naţional Munţii Rodnei, am găsit o mînă de oameni "puşcînd" muntele. Legea interzice carierele pe teritoriul unui parc naţional, dar patronul a găsit o cale de a muta limitele parcului.
8 iulie 2008
Flagrant la Graniţă
BILBOR–HARGHITA ● Pe brînci prin zmeuriş, după hoţii de copaci
Am plecat să-i căutăm pe hoţii de lemne. Aflasem de la un cunoscător al locului că aici, în munţii dintre Borsec şi Bilbor, se şterpelesc brazi – şi asta ca să nu spunem "se fură ca-n codru" – şi hop şi noi făcînd pe lupul din pădure să auzim. Şi să vedem mai bine.
Jnepenii – înecaţi în Lacul Ştiol
COTROPITOR ● În 2002, fostul primar a construit un drum prin rezervaţie
În fiecare week-end, împrejurul tăului Ştiol, lac aflat într-o arie protejată prin lege, se adună o mulţime de turişti cu jeep-uri, care lasă în urmă grămezi de gunoaie. Ajung la lac din cauza fostului primar, care n-a ţinut cont că se află într-o arie naturală protejată, şi a intrat cu buldozerul în pajişte.
Uraniu, ultima frontieră
OFICIAL, LE MERGE BINE ● Mina de la Crucea – leucemie, cancer, boli de inimă
Crucea e ultima mină de uraniu funcţională de la noi din ţară. Oficialităţile şi conducerea minei spun că nu sînt probleme de mediu, iar minerii se plîng de toate bolile pămîntului.
7 iulie 2008
Mănăstirea din buza pădurii
PETRU-VODĂ ● Locul unde oamenii au redescoperit adevăratul sens al bisericii şi al slujitorilor săi
Am părăsit Mănăstirea Neamţ sperînd că vom găsi un lăcaş al Domnului fără un aer comercial şi fals şi unde bunătatea, căldura şi credinţa răsar din fiecare piatră de temelie. Am pornit spre Mănăstirea Petru Vodă. La numai cîţiva kilometri.
Gaterul "Sf. Troiţă"
MĂNĂSTIREA NEAMŢ ● Afaceri cu lemn, vin liturgic şi mercurialul, la acatiste
Un prieten îmi spunea cu cîteva zile în urmă că în Neamţ se poate vorbi uşor despre SC Sfînta Biserică SA. Puţine sînt lăcaşurile unde Sfîntul Duh şi buna credinţă se simt ca acasă. În rest, sutanele negre se ocupă cu sfintele afaceri cu lemn, sfinte gatere, sfînta prelucrare a lemnului şi construcţii în ariile protejate.
5 iulie 2008
Rana deschisă din inima Călimanilor
EXPLOATAREA DE SULF ● Salutări din epoca marilor realizări comuniste!
A avut mii de angajaţi şi a aprovizionat cu sulf toată siderurgia românească. Exploatarea din Călimani e azi doar o durere de cap pentru ecologişti.
Uraniul de la Grinţieş
CONTROVERSE ● O mină împarte satul în două tabere
Posibilitatea redeschiderii minei de uraniu de la Grinţieş naşte controverse şi vii discuţii de la autorităţi pînă la sătenii de rînd din localitate. Pe de o parte, e vorba despre bani şi locuri de muncă, pe de altă parte, e vorba despre sănătate şi turism.
Pădurea zimbrilor
Istoria localizează ultimul zimbru vînat în România undeva la începutul anilor 1800. Peste un secol şi jumătate, cîteva exemplare de zimbri sînt aduse din ţările estice, primele trei exemplare venind din Polonia, în anul 1970.
4 iulie 2008
Ceahlăul hoţilor
"ORGANIZARE" ● În Parcul Naţional nu fură nimeni. De capul lui
Ne-am plimbat prin Parcul Naţional Ceahlău fără să plătim taxă. Pentru că nu am mers pe potecile turiştilor, ci pe potecile hoţilor. Hoţii nu plătesc taxă de intrare. Plătesc comision. Noi am fost să constatăm prezenţa hoţilor. De comision să se ocupe Poliţia şi Parchetul.
Averile din pădure
LĂCOMIE ● Din tăierea abuzivă a copacilor de pe Ceahlău se cîştigă bani mulţi şi repede
Pe DN 15, între Piatra-Neamţ şi Topliţa, trebuie să conduci cu grijă. La fiecare curbă îţi iese în faţă cîte un camion supraîncărcat cu buşteni sau cu cherestea. Şi spre Bucureşti şi Constanţa, în jos, şi spre Ardeal şi de acolo mai departe, spre graniţă, în sus. Pădurea se scurge pe şosea în calupuri de cîte 20 de metri cubi, pe patru roţi. Fără număr.
Jos drujbele de pe Ceahlău!
CRIMĂ ECOLOGICĂ ● În Parcul Naţional Ceahlău sînt exploatate, "legal", sute de hectare de pădure
Ceahlăul, muntele sfînt al românilor, deseori asemănat cu Muntele Athos, este supus în ultimii 18 ani agresiunii omului "postrevoluţionar", unei adevărate hoarde de afacerişti veroşi, care vrea să scoată bani şi din piatră seacă. Sub diverse pretexte, multe sub "acoperire legală", aceşti afacerişti au început să stoarcă Ceahlăul de tot ceea ce le-ar putea aduce bani, în primul rînd de "hainele" sale milenare, sute de hectare de pădure fiind deja puse la pămînt.
3 iulie 2008
Gondola lu’ Pinalti
PRIMARUL PD-L DIN PIATRA-NEAMŢ FAULTEAZĂ NATURA
La Piatra-Neamţ, afacerea bate mediul. Primarul Gheorghe Ştefan (PD-L) a pus în operă proiecte fără avize de mediu. Pentru a-şi desăvîrşi planurile, a ras de pe faţa pămîntului rezervaţia fosiliferă Cozla şi a construit cu 12 milioane de euro o telegondolă care sfidează natura. Următoarea ţintă: Vîrful Pietricica.
2 iulie 2008
Asediul tenace al factorului "om"
INTRUZIUNE ● Gunoaie, zgomot, focuri în pĂdure, trasee prin habitate
Lacul Roşu e ameninţat de turiştii care aruncă gunoaiele la întîmplare, dar şi de tăierile ilegale de păduri. Aluviunile aduse de ploaie de pe munte nu mai pot fi stăpînite, din cauza defrişărilor masive, şi riscă să sufoce lacul.
Cum să cumperi o floare de colţ
ACOPERIRE ● La Bicaz-chei, minorii sînt folosiţi în comerţul ilegal
În Cheile Bicazului, lipite de stîncă, gheretele din lemn încărcate cu ii, oale de lut şi cu tot felul de chinezării le fac turiştilor cu ochiul. Desfăşurat chiar pe teritoriul Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş, comerţul ambulant poluează şi încurajează comerţul cu plante ocrotite de lege.
Sturionul de Oltina
PASIUNE ● Undeva, în sud-vestul Dobrogei, un român creşte pui de morun, cegă, nisetru şi păstrugă
La Oltina de Constanţa, un inginer s-a apucat de o afacere căreia nu mulţi îi dau sorţi de izbîndă. Pasionat de piscicultură, Dan Mirea creşte pui de sturion pentru consum şi pentru a repopula Dunărea.
Bomba ticăie la Săvineşti
CONTRACRONOMETRU ● Cadou de la armată: 18,6 tone de deşeu periculos
Într-un depozit de pe platforma industrială a Săvineştiului, localitate aflată la 15 km de Piatra-Neamţ, au rămas moştenire de la fostul Institut de Cercetări Chimice aproape 40 de tone de substanţe periculoase.
1 iulie 2008
Roşiile şi Cernobîlul, duşmanii Galaţiului
EXPLICAŢIILE PREFECTULUI ● Vîntul îi scapă pe localnici de poluarea de la Arcelor Mittal
Prefectul de Galaţi, Gabriel Panaitescu, fost comisar-şef al Gărzii de Mediu, susţine că modul în care bate vîntul în oraşul de la Dunăre trimite cea mai mare parte a poluării produse de Arcelor Mittal departe de judeţ. Prefectul mai spune că numărul mare de gălăţeni bolnavi se poate explica şi prin alimentele pline de chimicale pe care aceştia le consumă. Pentru bolile oamenilor din judeţ, prefectul mai acuză Cernobîlul şi traficul rutier intens.
Movilenii de lîngă Mittal
SIDERURGIE ● Halda de zgură le taie nu numai respiraţia movilenilor, ba chiar şi setea
Sănătatea scîrţîie. Agricultura se tîrîie. Un miros greu se întrepătrunde hoţeşte şi începi să te obişnuieşti cu el.
La Galaţi, poluarea continuă
NOXE ● Privatizarea Sidex nu a adus nimic nou
Gălăţenii inspiră, în continuare, nonstop, noxe de furnal. Privatizarea combinatului siderurgic de la marginea oraşului nu le-a adus nimic nou, nimic bun. Dimpotrivă, parcă, în ultimii ani, pe coşurile de evacuare ale colosului siderurgic iese şi mai mult fum, şi mai multe gaze, care de care mai otrăvitoare, pîrjolind totul în jur. Autorităţile locale de mediu consideră însă că "totul este în regulă", că, în general, "parametrii de poluare sînt normali".
Proiect de lux în rezervaţia Grindu
DELTA DUNĂRII ● Cartier de vile sau staţiune la nord de Constanţa
Nebunia imobiliară a cuprins şi Grindu Chituc, zonă situată la nord de Constanţa. Parte a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, grindul este una dintre cele mai valoroase teritorii ale României, zona fiind inclusă în patrimoniul mondial UNESCO. La fel de valoros este şi pentru dezvoltatorii imobiliari, care "coc" aici un megaproiec
