Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Blajul, ca majoritatea oraselor transilvane, are o populatie multietnica si, implicit, multiconfesionala. Printre ortodocsi, catolici si protestanti isi defasoara activitatea, parca din umbra, si un Ordin al calugarilor augustinieni.
DANIELA DUMITRESCU, EUGEN CIUFU
Ordinul calugarilor augustinieni este catolic si activeaza doar in doua orase ale tarii: Blaj si Bacau. Un ordin ciudat, despre care aflam ca nu se deosebeste de ordodocsi decat prin cateva puncte dogmatice. In rest, aceleasi straie preotesti sau calugaresti, purtate numai la evenimente oficiale, aceleasi slujbe si aceleasi metehne... "Manastirea" augustinilor este o casa obisnuita, cu gard inalt de tabla, pentru ca nimeni sa nu poata trage cu ochiul. Casa este un fost depozit alimentar. "Chiliile" calugarilor si ale elevilor defavorizati de la seminarul greco-catolic, gazduiti de manastire, sunt ultramoderne: televizoare color, televiziune prin cablu etc.
IN TRENING. Intrand in curtea "manastirii" ne asteptam sa vedem frati imbracati in straiele calugaresti, specifice ordinului. Suntem intampinati de un domn imbracat in... trening. Este fratele Ionel Antoci, despre care avem sa aflam ca este speranta manastirii de la Blaj. Vorbeste cu un usor accent frantuzezc. A terminat Teologia in Franta. "Nu a fost inca hirotonisit, pentru ca nu a fost cuminte", spune mai in gluma, mai in serios fratele Pop. Ne aflam in "sufrageria" manastirii, unde cei doi frati tocmai terminasera de pranzit. Singurul element care te poate face sa crezi ca te afli intr-un locas de cult este o icoana de pe un perete.
MONAH. Parintele Teofil are 82 de ani. Este cel care vegheaza la buna randuiala a manastirii, in lipsa "staretului", care este plecat la Istanbul, "cu treburi de-ale Ordinului". Revenind la parintele Teofil, ne spune ca este membru al Ordinului augustinilor de la 19 ani. Este greco-catolic, iar in perioada comunista a facut de toate. "Indeosebi am fost constructor al socialismului", glumeste batranul. "In perioada 1948-1989, Ordinul a fost suprimat, dar nici inainte de â48 nu a fost inghesuiala. Stiti cum e la manastire, intra cine vrea si ramane cine poate." Parintele Teofil ne spune ca traiesc din sursele personale de venit, care sunt puse la dispozitia manastirii, si din fondurile primite de la sediul central al Ordinului, din Franta. Neoficial aflam ca si in randul calugarilor augustini au fost probleme cu unii frati. Ceva pacate carnale ale unor calugari mai slabi, care nu au putut rezista ispitelor cu coasta de drac. Pacatosii au fost imediat "exmatriculati".
PROGRAM CANON. Cei cativa frati ai manastirii traiesc dupa un program strict. Dimineata de la 6:40 pana la 7:30 se roaga intr-o capela, care de fapt este o camaruta care da in bucatarie. Intre orele 7:30-8:00 se ia micul dejun. La 8:30 se merge la biserica pentru slujba, dupa care program de voie. Fiecare se ocupa de-ale lui. Unii desfasoara activitati de sprijin social pentru "defavorizati", altii se ocupa de ecumenism, prin promovarea de tiparituri crestinesti. Monahii augustini militeaza cu toata puterea pentru unirea celor doua Biserici, catolice si ortodoxe. "Ne vom reuni cu fratii crestini, pentru ca asa vrea bunul Dumnezeu. Apoi, daca noi facem slujbe dupa carti ortodoxe, nu stiu de ce nu ne-am uni", declara parintele Teofil.
Citește pe Antena3.ro
ORIGINI
Fondatorul Ordinului Augustinian Asumptionist este profesorul Emanuel DâAlzon. In 1844, Dâ Alzon era directorul unui liceu din Nimes, care purta hramul "Assomption" (din latinescul Assumptio - Inaltare, numirea sarbatorii Adormirea Maicii Domnului). Membrii corpului profesoral devin primii augustinieni. In Romania, Ordinul a intrat dupa primul razboi mondial, la cererea episcopilor greco-catolici. La Blaj, centrul mitropolitan al Bisericii greco-catolice, au sosit in 1923. In prezent, in toata lumea, Ordinul mai are doar in jur de 1.000 de membri, dar calugarii spun ca nici nu trebuie sa fie mai multi.
