x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Campaniile Jurnalul Descoperirea Romaniei 23 iulie 2004: Sarmizegetusa - Omul care face carbuni

23 iulie 2004: Sarmizegetusa - Omul care face carbuni

23 Iul 2004   •   00:00

De 24 de ani, zi si noapte, indiferent de anotimp, el produce "carbuni pentru gratar". Stapaneste focul, il conduce. O munca grea, pentru care primeste 750.000 de lei pe tona de carbune.

Focul e cam dichisit, dar cu Nistor Bloj si-a gasit nasul. De 24 de ani, el conduce valvataile rosiatice si obtine cei mai buni carbuni de gratar. N-au nici 2% apa.
EUGENIA MIHALCEA, FLORINA ZAINESCU

Microbuzul verde se taraste cu greu pe un drumeag de munte, cauciucurile se lovesc de colti de piatra. E calea spre casa dacilor, spre Sarmizegetusa Regia. Un rau se prelinge pe dreapta si ne insoteste pana sus. Primele case din Gradistea, satul de la poalele Regiei, se insira pe langa drum. Frana! O movila neagra umple cerul de zgura si fum pe un islaz. Carbunarii!

BOCSERIA. "Ce va doare?", isi intoarce carbunarul privirea de la bocsa. O gramada mare de pamant care fumega, in care focul stoarce lemnul de apa. Santierul de mangalizare a lemnului sau bocseria de din vale de Sarmizegetusa, ne pune la punct Nistor Bloj.

De loc din Reghin, dupa ce a stat ani buni la Targu-Jiu, la alta bocserie, si-a luat nevasta si copiii si s-a mutat in Tara Hategului. "Suntem de la Reghin, dar lucram la Ocolul Silvic. Ca dupa 24 de ani ne-o pus pe liber. S-o inchis IFET-u’", spune si acum cu regret in glas Nistor. Cocotat pe o scara sprijinita de movila, barbatul, "inarmat" cu o lopata, se "lupta" cu praful negru care-i cuprinde talpile papucilor. Lopata musca de ici, acopera fumul care iese pe dincolo...

BAIATUL. "Florine, du-te si zi-i lu’ ala sa mai aduca pamant! Da’ stai langa el, sa faca treaba buna!", striga carbunarul autoritar la fiul sau. Florin o ia la fuga. "Baiatul meu, la bocsa s-a nascut". In urma cu 18 ani, cand, aflati la 18 kilometri de oras, in inima muntelui, pe femeie au apucat-o durerile facerii. "Eu i-am taiat buricul, la bocsa, iar la botezat, nas i-a fost seful de sector".

Omul de pe movila vine spre noi. Seamana leit cu un fost cantaret: Ioan Luchian Mihalea... Doar ca-i mai blond si plin de carbune din varful capului pana-n talpi. Bucsareste. Si o scanteie poznasa ii lumina ochii de taciune. "Fac carbune!", adauga el zambind. Bucsareste din 1979, cand abia ajunsese la varsta majoratului si si-a luat nevasta pe Adela, care n-avea decat 16 ani.

INCEPUTUL. "La Craciun ne-am casatorit, iar in februarie m-am apucat de bucsarit. Meserie m-a invatat un unchi al nevestei". L-a scolit cum sa faca mangal de carbune, care se foloseste la gratar, la medicamente, ba chiar si la armament.

SECRETUL. "Si nu ne explicati si noua cum?", vine mai mult soptita intrebarea reporterilor. Ca doar o fi vreun secret profesional care nu trebuie tipat in gura mare in presa centrala. Nu-i bai, vine raspunsul lui Nistor. "Numa’ sa stati 10 minute, sa potolesc focul ista", striga el reluandu-si locul pe scara.

Si povestea mangalului incepe sa se depene prin praful de carbune, pamantul din bocsa care coboara dinspre padure si lemnul pe care-l taie baietii la bustul gol. E toxica zona? "O fi, dar eu fac asta de peste 20 de ani si mi-s sanatos", spune Nistor.

REGULI. In dreapta-i apa, in stanga - padure, drum si pamant nivelat, ca sa se poata face bocsa. Intai se face cuibul, unde focul se plimba pe lemn, si cand incepe a se aprinde, trebuie sa il intorci, sa cuprinda lemnul de sus in jos. Si apoi, din 50 in 50 de centimetri se dau gauri. "Focul e cam dichisit, trebuie sa stii cum sa-l conduci". Nistor stie, el stie ca focul nu sta, ca umbla, si daca-l lasi sa plece, daca-l lasi sa mistuiasca lemnul subtire si sa-l sara pe cel gros nu mai iese mangal.

La o bocsa se folosesc cam 12-13 metri ster de lemn, asta cu tot cu rezerva. "Bocsa mananca multa umplutura". Si sta Nistor si ai lui, adica baiatul, cumnatul care-i venit de curand si pazesc focul. "Din momentul in care i-ai dat foc, iesi din ora in ora la ea, zi si noapte. O bocsa de 15 tone dureaza cam doua saptamani. Poti s-o fortezi, dar nu mai iese carbune cu coaja pe el", isi deapana Nistor maiestria.

APA DIN LEMN. Barbatul cu parul carliontat, ramas numai pe la tample, stie a conduce focul. Dar mai cunoaste si cum sa stoarca seva din lemn. Asa trebuie facuta bocsa, sa coaca interiorul ca un cuptor. "Poate fi un lemn uscat ca nuca si tot curge apa din el". Cand se umezeste pamantul, trebuie dat drumul la apa, ca altfel se produce explozie. Apa cu miros de lemn copt se scurge la picioarele noastre. Nistor ia in causul palmei un pumn de frunze. Rosiatice si ude, au parfum de carbune.

BANII. Numai plata la bocserie nu-i place lui Nistor. El primeste numai 750.000 de lei de la stat pentru tona de carbune, iar cei de la Ocolul Silvic il dau cu 380 de euro tona. "Pe timpul lui Ceausescu aveam comenzi din Austria, Germania, Franta. Pentru 1.000 de kilograme de carbune primeam 525 de lei la intern si 625 de lei la extern. Atunci aveam, mi-am facut vila la Reghin...", il napadeste nostalgia pe carbunar. Lunar facea cam 80 de tone de mangal. Dar avea si lemn de sus, de la padure.

COPIII. Pe doua sarme lungite pe langa casa atarna pelincute si pampersi spalati. Sunt de la cele doua gemene de un an si putin. Au sase copii si cativa nepoti. Adela si Nistor Bloj n-au decat 40 de ani, dar au devenit bunici devreme. Si pe Florin l-au invatat de mic bocsaritul. "Pe dracu’ de meserie, ca-i mizerabila, da-i buna!", scrasneste din dinti Adela.

TRADITIE

"Baiatul meu la bocsa s-a nascut. Eu i-am taiat buricul, la bocsa, iar la botezat, nas i-a fost seful de sector. Si acum baiatul meu, Florin, lucreaza aici cu mine. Pazeste oamenii, ca toti sa faca treaba buna." - Nistor Bloj carbunar

SUPARARE

Satenii din Gradistea sunt dezgustati foarte de Miron Mitrea, ministrul Transporturilor, ne-a spus Nistor Bloj. "A venit anu’ trecut pe aici si le-a promis ca le face drumul, da’ n-a facut nimic". Ceausescu le-a facut un pod peste care trecea la un moment dat si mocanita. Podetul rezista si astazi.

AFACERI

Carbunarul nostru-i patriot convins. N-ar pleca la munca-n strainatate nici sa-l pici cu ceara. Cine munceste poate face bani si-n Romania, este de parere el. "Avea tata o vorba: "Leul tau de acasa nu-l da pe suta de lei din tara"", si-a amintit Nistor Bloj. "Aici cunosti limba, te-ntelegi cu oamenii. Pai, ce-am patat noi cand am fost in Ungaria sa ne luam o Dacie! O trebuit sa ne angajam d-ala, cum ii spune... translator! Cu bani in buzunar s-am rabdat de foame si de sete, ca nu ne intelegeam cu ungurii", ne-a povestit el. Dar ginerele lui vrea sa plece. In Italia. "I-am zis: "Ma, eu aici, intr-o luna, pot sa fac 300 de milioane de lei, daca-mi fac afacere. Nu castigi tu acolo atatia bani!"", ne impartaseste carbunarul credintele lui de viata.

LA STAT

Nistor a lucrat toata viata carbunar la stat. "Eu nu lucru la patron. Azi muncesti, maine nu. Cat exista statul nu-mi trebuie patron. Cand n-o mai fi, ma retrag acasa, la Reghin", spune Nistor Bloj. "M-o corupt odata unu sa lucru pentru el la Pucheni, Arges. M-am dus, i-am facut doua bucse, da’ n-o reusit sa vanda carbunele. Am pierdut atunci 225 de milioane, pentru ca si eu, si sotia, si fiica cea mare am pierdut ordonanta de la Targu-Jiu din cauza ca ne-am angajat", se plange el. Cu banii aia ar fi facut bocsarie pe cont propriu. Acum nu mai poate, i-ar trebui 100 de milioane de lei. Dar intr-o luna ar castiga 300 de milioane din vanzari.
×