Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Municipiul Husi, al treilea ca marime din judetul Vaslui, este renumit in intreaga lume prin viile si vinurile sale de o deosebita calitate.
Vinul lui Stefan, ieri si astazi
Vestit in toata lumea pentru calitatea pe care o are, vinul din dealurile Moldovei nu si-a uitat istoria. O poarta cu el in fiecare sticla. Dar nu cu aceeasi aroma din timpurile marelui domnitor Stefan cel Mare, desprinse parca din cuvintele marilor cronicari.GABRIEL BURLACU
Incet, dar sigur, in ultima suta de ani, industrializarea, adica dorinta de cantitati foarte mari de productie, si-a facut loc cu coatele in defavoarea retetelor traditionale. Mai mult, defrisarile masive de vita-de-vie din soiurile busuioacei de Bohotin, a Cotnarilor sau a tamaioasei, dar si imbatranirea vitei dau mari batai de cap specialistilor in viticultura in vederea pastrarii soiurilor.
Ciuntirea dealurilor
Pe vremuri, cum intrai mai bine pe plaiurile moldovene, nu se putea ca privirea sa nu-ti fie impresionata de kilometri de dealuri acoperite cu vita-de-vie. De fapt, pe langa porumb si grau urmasii razesilor de altadata isi petreceau vietile ingrijind viile. Averea cea mai de pret. "Chiar la inceputul anului 1989, cand stiu ca a existat o statistica facuta pentru zona viticola a Husilor, existau culturi de vita intinse pe mai bine de 23 de mii de hectare luate in calcul cu tot cu Vaslui", ne-a precizat, Alexandru Smantana, directorul economic al SC Speed Husi, unul dintre cultivatorii si producatorii importanti de vinuri de vita moldoveneasca din Husi. Prezentul este pentru specialistii din aceasta ramura a economiei, destul de innegurat. "Acum, din cate stim din ultimele calcule, in judetul Vaslui mai sunt in exploatare un pic peste zece mii de hectare, din care patru mii se afla in proprietatea cultivatorilor particulari, adica a populatiei", precizeaza Smantana.
Citește pe Antena3.ro
Inoxul a dat la o parte traditia
Chiar daca retetele care aduc strugurii in paharele romanilor si nu numai nu mai sunt ca acum cinci sute de ani, soiurile de vin moldovenesc au recunoastere, dar dupa regulile prezentului, adica a industrializarii. Busuioaca care iese din via din Bohotin sau de la Husi este cea mai cautata atat in patria razesilor, dar si in afara Romaniei. Combinatele facute pe vremurile comunistilor au inlaturat metodele cunoscute dupa retetele traditionale, cum ar fi folosirea butoaielor mari din esente de lemn tare si aromat. "In prezent, la baza sunt cisternele de cantitati mult mai mari din inox. Va dati seama ca acum nu poti face butoaie de lemn de nu stiu cate vagoane", arata directorul economic. Alexandru Smantana spune ca in sprijinul acestei idei exista si alte argumente. Acum populatia prefera in special vinurile tinere de maximum doi-trei ani, si nu vinurile vechi de ani, care sunt un pic mai greoaie si care sunt apreciate numai de adevaratii cunoscatori. Zona Husiului si a Iasiului, cu soiurile ei de vinuri, este amintita in cronici inca din anul 1600.
Vinul lui Stefan cel Mare
Si inainte, pe vremurile laudate de cronicarii care stateau sa consemneze cu pana vitejiile de la curtile domnesti, se foloseau anumite tratamente. Deci vinurile nu erau chiar pure suta la suta. "De exemplu, si in acele vremuri se foloseau anumite metode pentru mentinerea prospetimii vinurilor. "Se ardeau butoaiele", zic cronicarii care au consemnat, cu pucioasa. "Acum echivalentul acestei operatiuni poate fi considerat tratarea cu sulfati", ne-a lamurit Smantana. Din cate am reusit sa aflam, exista chiar si acum, in secolul XXI, locuri in judetul Vaslui unde se mai fac vinuri total pure. Este vorba despre Liceul Agricol din orasul Husi, pe bancile caruia se pregatesc profesional viitorii specialisti in domeniu sau degustatorii. Si nu numai atat. Doar la acest liceu se mai face vinul asa cum il bea marele voievod Stefan cel Mare: vartos, ca o sabie abia scoasa din teaca.
Afacerile curg, dar nu pica
In zona de nord-est a Moldovei, pe piata vinului se bat mai multi competitori. Printre cei mai importanti se numara SC Vinia din judetul Iasi si SC Speed din Husi, judetul Vaslui. Cele doua societati isi disputa intaietatea in a produce si valorifica soiurile de Bohotin si de Tamaioasa. Husiul in schimb dispune de o vita aparte si unica in zona, care poarta numele de Zghihara. In zona mai sunt si Vinicola Averesti, Dumbrava Vaslui si Statiunea de cercetare Perieni. Marii concurenti au razbit si pe piata externa. SC Speed domina in special zona estica cu Republica Moldova, Rusia si tarile baltice. Chiar si Germania a fost "inmuiata" cu vinurile moldovene, dar numai sub forma de vrac. Nemtii vor sa vanda sub propria lor marcaâ¦
Jurnal de campanie
GABRIEL BURLACU
Ziua a 12-a. Vasluiul si imprejurimile lui, ornate frumos cu dealurile razesilor, isi probeaza in continuare ospitalitatea pentru caravana Jurnalului National. Dimineata. Pe fetele noastre urmele somnului neprietenos au facut ravagii mai ceva ca primul razboi mondial la Marasesti. O alta zi. Mai dam o roata prin satele razesilor. In fuga masinilor conduse de Florin si Lucian, doar soselele ne mai amintesc de un Bucuresti al betoanelor. Restul numai verde curat. Oana Stancu inca mai cauta povesti cu razesi. Fotoreporterul Bogdan Iurascu blocheaza eternitatea, acasa la ea, pentru toata tara. N-am apucat sa mancam pentru dimineata. Vrem subiecte noi. Dar n-ar strica si ceva de mancare. Mai departe ne asteapta drumul spre Targul Iesilor. Cu teii lui. Pe drum oprim intr-un sat. Vreau niste salam taiat si paine de la magazinul comunal. Femeia de dupa tejghea imi citeste starea pe fata. Vreau sa platesc, dar mi le da de pomana. "Zi-mi bogdaproste, ca ti-e foame tare! Sa am si eu pe lumea cealalta de mancare", imi zice femeia. La cativa kilometri, pe marginea soselei, intr-un sat niste copii au scos la mezat niste cirese coapte. Zona este plina de livezi, iar cirese sunt din belsug. Devenim repede musterii de ocazie si le facem vanzare. Le-am luat toata marfa aproape. Fetitele isi baga banii in san si par multumite ca au avut noroc de clienti. Pe drum, Viorel Ilisoi baiguie ceva ca pentru el. Probabil o poveste de viata⦠Si o rumega. In graiul de acasa. In sfarsit dam ochii cu Iasiul. Ne cazam mai incolo la Hotelul Institutului Ecumenic, ce tine de Mitropolie. O sa dormim ca popii, cu icoanele sfintilor deasupra capului. De mult nu ne-am mai bucurat de paturi asa odihnitoare. Dimineata o luam spre Flamanzi. Alt sat, alte povesti, alte personaje ne asteapta. Drumul ne poarta prin Targul Frumos. Un orasel cochet cu cateva strazi ce amintesc de prosperitatea de altadata a locului. Iarasi kilometri de drum parcursi in viteza masinilor. Intram in Harlau. Doi caini ne tin calea pe mijlocul strazii principale. Soseaua ne duce printre niste dealuri pe care se vad semnele distrugerilor de vita-de-vie. Dezgolite, unele dintre ele au au bucati de pamant mari care au luat-o la vale intr-un iaz. Bucovina ne-asteapta nerabdatoare ca o fata de maritat. Nu iti pierde rabdarea! Venim!
DRUMUL CARAVANEI
Etapa I - Hamangia
Etapa a II-a - Histria
Etapa a V-a - Podul Inalt
Etapa a VI-a - Flamanzi
Etapa a VII-a - Darabani
Etapa a VIII-a - Humulesti
Etapa a IX-a - Tihuta
Etapa a X-a - Praid
Etapa a XI-a - Corund
Etapa a XIII-a - Horea, Avram Iancu, Rosia Poieni
Etapa a XIV-a - Castelul Huniazilor, Ghelari
Etapa a XV-a - Sarmizegetusa
Etapa a XVI-a - Petrila
Etapa a XVII-a - Maglavit
Etapa a XVIII-a - Izlaz
Etapa a XIX-a -Silistea Gumesti
Etapa a XX-a - Cuca Macaii
