x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cetatea dintre ape

0
Autor: Dana Ciobanu Dorian Cobuz 14 Iul 2005 - 00:00
Cetatea dintre ape


Mic oras din Banat, Caransebesul este asezat la intalnirea drumurilor si intre cursurile raurilor Timis si Sebes. Pentru gugulani este "orasul", centrul administrativ al lumii din afara propriilor curti.

Atunci cand se urca in carul cu mere pentru a lua drumul vreunui targ, gugulanul alegea o localitate unde credea ca preturile merg mai bine sau "orasul" - Caransebes. O localitate mica, dar cocheta, centrul urbanistic al tarii gugulanilor.

ORASUL MIMOZA. Caransebesul este un oras cu o personalitate si cu un farmec aparte. Greu de patruns pentru trecatorul grabit catre cele patru zari. Aici barbatii nu isi fac un titlu de mandrie dintr-o "corectie" aplicata sotiei sau din cantitatile de votca ingurgitate intr-o seara. Nici ingineriile financiare nu au adus orasului ocazia de a aparea prea des pe prima pagina a ziarelor. Inselator pentru neavizati, pentru ca orasul nu doarme. Viata are un ritm asezat, dar unul care bate mai departe. Cartierele de blocuri sunt la fel poate ca peste tot, dar oamenii care traiesc aici difera de cei din multe alte parti ale tarii. Imediat ce le treci pragul, caldura caselor cu rosturi bine asezate si a unor oameni cu apucaturi nemtesti iti da senzatia unei lumi ordonate si sigure. Caransebesul te primeste rece pe strazile lui largi, marginite de case terminate in trotuar. Caldura lui distanta iti impune respectul unei cetati cu istorie si orgoliu.

CARTIER PRIVATIZAT. Dezvoltat industrial in perioada comunista, orasul s-a ales si cu cateva cartiere de blocuri, locuite initial de catre cei adusi sa munceasca aici. Cei mai multi au plecat insa dupa 1990, locul lor fiind luat de catre cei din localitatile din jur. Gugulanii si-au recuperat orasul, s-ar putea spune, populatia citadelei, de aproximativ 28.000 de persoane, fiind comparabila cantitativ cu cea de dinainte de Revolutie. Aspectul orasului a suferit insa transformari radicale, ca urmare a aparitiei blocurilor de locuinte. Gugulanii mutati la bloc in primii ani de tranzitie si-au achizitionat locuintele, dar interesanta este situatia cartierului construit pentru deservirea nevoilor angajatilor Antreprizei de Constructii Hidrotehnice. Societatea a fost privatizata cu tot cu terenul de sub locuintele oamenilor. Cartierul, cunoscut sub numele de Caransebesul Nou, este un caz mai fericit: nu doar ca noii proprietari au primit locuintele cu tot cu terenul de sub ele, dar si arhitectura este una mai ingrijita.

REVIGORARE. Debusolarea de dupa epoca economiei centralizate s-a facut simtita si in orasul gugulanilor. Fostul CPL, producator de mobila pentru export, a murit dupa privatizare, iar Caromet, o societate producatoare de subansamble pentru industria constructoare de locomotive, functioneaza la nivelul de supravietuire. Antrepriza de Constructii Hidrotehnice s-a privatizat, in timp reducandu-si in mod considerabil numarul de angajati. Unitatile militare care functionau in zona au fost desfiintate ori s-au mutat. Orasul s-a redresat economic prin aparitia sau dezvoltarea de alte sectoare economice.

Alcoa Fujikura, un important prelucrator de aluminiu in lume, si-a deschis doua fabrici aici, acum fiind in plina campanie de angajari. Ecolemn si Masiv Forest sunt alte doua societati care au absorbit forta de munca disponibila, firme care exploateaza bogatiile naturale ale zonei. Primarul Ion Marcel Vela sustine insa ca orasul se va dezvolta in continuare ca urmare a pozitionarii foarte bune, la rascruce de drumuri si la granita dintre Banat si Oltenia, dar si ca urmare a unei oferte de facilitati facuta de administratia locala. Primaria pune la dispozitia investitorilor terenuri in conditii foarte avantajoase si, ca urmare, Caransebesul este curtat acum de firme cu renume mondial.

CARACTERIZARE


"Gugulanii sunt foarte mandri de Banatul de Munte, foarte rigurosi, firi vesele si optimiste, inclinati spre cultura si iubesc frumosul. Desi sunt traditionalisti, asta nu inseamna ca nu sunt deschisi la nou. Nu o sa intalnesti gugulan care sa nu se faleasca"
Ion Marcel Vela
primarul Caransebesului

SCURT ISTORIC AL CARANSEBESULUI
Tibiscum, asezarea a carei localizare o mosteneste Caransebesul, a fost prima localitate cu statut de municipiu ridicata de romani pe teritoriul dac cucerit. Dovada a importantei strategice pe care o avea Valea Sebesului. Caransebesul avea sa ramana si in Evul Mediu un punct de intretaiere a drumurilor comerciale, iar cetatea care a existat langa actualul oras este atestata din secolul al XIII-lea. Municipiul este asezat intr-o depresiune cuprinsa intre Muntii Poiana Rusca, care o marginesc spre nord, Masivul Godeanu, care se ridica spre est, si Muntii Semenicului, la vest. Masivii muntosi dirijeaza circulatia spre culoarul Timis-Cerna si Valea Bistrei, caile de comunicatie favorizand dezvoltarea orasului, care a fost, de-a lungul timpului, centru de tranzit si depozit de marfuri.
In 1838, la Caransebes este organizat "Regimentul de granita romano-banateana nr. 13", rolul de protectie a granitei austriece, austro-ungare, mai tarziu, influetand direct si indirect dezvoltarea orasului. Dupa disparitia Regimentului, in 1871, Comunitatea de Avere constituita pentru administrarea proprietatilor comune primite de la curtea imperiala pentru serviciile militare avea sa devina motorul de dezvoltare a orasului.
In 1882, pe canalul de apa din centrul urbei, Ieruga, este amenajata o uzina electrica, Caransebesul devenind al doilea oras luminat electric din lume, dupa Niagara Falls. Rolul administrativ al acestuia a fost diminuat insa dupa reorganizarile teritoriale din 1968, in urma interventiei pe langa Ceausescu a unor apropiati care au insistat pentru promovarea Resitei.

PATRIARH
Episcopia Caransebesului si a Mehadiei este atestata inca din primele secole crestine pe teritoriul actualei Romanii. Slujitorii bisericii au fost de-a lungul vremurilor nu doar purtatori ai mesajului crestin, ci si dascali, agronomi, sfatuitori ai comunitatii, autorii primelor manuale scolare etc. De altfel, la 1847, sectia romaneasca a Institutului teologic de la Varset se muta la Caransebes. Scoala teologica a fost mult timp unica institutie de invatamant superior din Banat. Traditia este dusa mai departe astazi de Seminarul teologic ortodox din localitate. Biserica de aici a fost un puternic motor al vietii culturale, spirituale, dar si economice. Nu intamplator, primul patriarh al Romaniei unite a fost numit episcopul de Caransebes Miron Cristea.
Citeşte mai multe despre:   oras,   descoperirea romaniei,   caransebesul

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de