Hrubele orasului!

Braila, oras incarcat de istorie, loc de bastina al multor personalitati marcante ale stiintei si culturii romanesti, ascunde sub pamantul sau misterioase tunele.

Hrubele de altadata, pivnitele de azi ale Brailei, au inceput sa iasa mai des la iveala si sa starneasca mai mult curiozitatea arheologilor, o data cu ploile nemiloase care "au batut" si zona Brailei. In dictionar, cuvantul hruba desemneaza o cavitate subterana, zidita si boltita, care serveste la depozitarea produselor si ca loc de trecere. Pasajele subterane nu mai sunt circulate de multa vreme, insa oamenii care au descoperit tunele sub casele lor nu le-au dat o prea mare importanta istorica, ci le-au reamenajat, transformandu-le in beciuri numai bune pentru a-si depozita vinul ori conservele.

RECONSTITUIRI. Despre hrubele Brailei ne-a povestit Pandrea Stanica, doctor in istorie si arheolog in cadrul Muzeului Brailei. Se pare ca nici pana astazi nu s-au descoperit documente care sa dovedeasca si sa localizeze cu exactitate existenta unui sistem intreg de hrube al Brailei, dar s-au tesut legende, s-au facut presupuneri si reconstituiri pe baza unor ramasite, a unor urme descoperite in timp. "Nu avem, in momentul de fata, un plan care sa arate de unde sunt, unde se afla exact. Nici una nu a fost cercetata din punct de vedere arheologic, decat dupa ce s-a prabusit. In tot orasul s-au descoperit parti prabusite, ceea ce ma face sa cred ca, avand legatura intre ele, a fost candva un intreg sistem care pornea din Cetatea Brailei si se ramifica spre portile exterioare ale orasului", spune Pandrea.

MOSTENIRE DE LA TURCI. Cel mai probabil, Braila a mostenit de la turci aceste hrube, dupa ce armata otomana a fost obligata sa paraseasca Braila. "Cred ca au fost construite pentru a facilita transportul trupelor militare in punctele nevralgice ale orasului." Era o modalitate de a se deplasa mai rapid spre zidurile externe, fara a deranja populatia civila, care, de altfel, nu avea cunostinta de ele. "In 1828, Imperiul Tarist cucereste Braila. Turcii sunt obligati sa se retraga. Din informatiile scrise pe care le avem, in ultimii ani de stapanire otomana, Braila avea 40.000 de locuitori, iar in 1829, numai 4.000. In timpul administratiei militare ruse, ocupantii demoleaza complet Cetatea Brailei. Acum nu mai exista nici macar o piatra din cetate. Rusii au sapat santuri pe langa ziduri si au scos inclusiv fundatia zidurilor. Era in interesul vital al Rusiei sa nu lase intreaga aceasta cetate, care putea controla tot traficul de pe Dunare." Tot in perioada administratiei lor militare, rusii schimba si reteaua stradala din Braila, constituind un plan al orasului cu strazi semicirculare, care, in ansamblul lor, au aspectul unui amfiteatru. "Probabil, rusii au stiut de aceste hrube si, daca au distrus fortificatia, era normal sa blocheze aceste tunele cu rol militar. N-au avut nici ei interesul sa dezvaluie secretul. Acum, informatiile despre hrube apar accidental, cand aflam si noi ca s-a mai prabusit o bolta." Sunt multe case in Braila care ascund sub fundatia lor hrube. Oamenii sunt destul de reticenti in ceea ce priveste tunelele de sub pamantul locuintelor lor. Se cam feresc sa spuna ca au hrube, de teama ca le-ar putea intra in casa cineva sau pur si simplu pentru ca nu vor sa fie deranjati.

TAXA. Dupa 1834, cand Braila devine port principal la Dunare, ceea ce a insemnat si o repopulare a orasului si aparitia de noi negustori, multe dintre hrube, identificate de oameni, au fost transformate in beciuri. Avand o temperatura constanta, ele ofereau un mediu propice pastrarii unor alimente precum branza, pestele, carnea sarata, maslinele, faina, malaiul, uleiul, zaharul sau vinurile. Si astazi sunt braileni care-si utilizeaza hrubele pe post de beciuri. Unii localnici s-au gandit sa faca din hrube o afacere care sa le rotunjeasca veniturile, iar ideea le-a venit dupa ce au vazut ca mass-media, si nu numai, prezinta interes fata de acest subiect. "Gata, m-am saturat sa-i las pe toti sa-mi viziteze hruba. Au venit si televiziunile, si presa scrisa. De-acum o sa cer bani", ne-a spus una dintre aspirantele la titlul de "speculanta anului", care si-a fixat, pe loc, "taxa pe hruba": 100 de euro.

In momentul de fata, printre cladirile noi facute deasupra hrubelor in vechiul oras turcesc se numara Banca Comerciala din Braila, Directia Muncii si Curtea de Conturi.

INCERTITUDINE
"Nu avem, in momentul de fata, un plan care sa arate de unde sunt, unde se afla exact hrubele. Nici una nu a fost cercetata din punct de vedere arheologic decat dupa ce s-a prabusit" - Pandrea Stanica, seful Sectiei Arheologie (Muzeul Judetean Braila)

Cercetari costisitoare

SCEPTIC. Pandrea nu crede ca exista o harta a hrubelor

De ce oare aceste marturii ale istoriei nu sunt cercetate cum se cuvine si nu li se acorda o importanta mai mare? "Necesita multi bani. Imaginati-va ca ar trebui trimise chestionare tuturor oamenilor din partea veche a orasului, pentru a identifica hrubele. Dincolo de atractia turistica si de valoarea stiintifica, exista si scopul practic. Daca am detecta intregul sistem de hrube, am putea salva multe constructii care urmeaza sa fie ridicate pe anumite portiuni. Tot ce stiu eu sunt niste trasee prezumtive. Si oricum, numai tronsoane din ele pot fi reutilizate din punct de vedere turistic. Psihoza hrubelor in Braila este cauza ultimelor prabusiri: ploi, trafic intens, constructii grele, beton armat. Din ’89, ele se tot prabusesc si, o data cu ele, multe case." Tehnica moderna ar permite identificarea intregului sistem, daca el exista, dar este o operatiune foarte costisitoare. Conform explicatiilor date de Stanica Pandrea, aerofotometria, un procedeu care identifica anumite deviatii in sol, ce ulterior ar putea fi verificate in teren prin sondare, ar fi cea mai potrivita pentru depistarea hrubelor.