Intre Ucea si orasul Victoria, langa raul care curge involburat din Fagaras, reporterii din Caravana Jurnalul - Antena 1 au intalnit ultimii crescatori de bivolite, animale numite aici drigane.
Numarul bivolitelor a scazut vazand cu ochii in sate care altadata se ingrijeau preponderent de astfel de animale. Pe marginea unui drum, undeva intre Ucea si orasul Victoria, am zarit o ciurda. Pline de noroi, negre si cu coarne groase, cele cateva bivolite sau drigane, cum li se mai spune in Tara Fagarasului, pareau sa se fi ratacit pe aceste dealuri. CIURDARUL. Moldovean de prin Galati, pentru ca nu i-a mai placut iarba de prin Galati, Razmerita Valerica s-a dus sa vada cum e sa ingrijesti vitele prin Constanta. A muncit vreo 15 ani ca ciurdar prin satele dobrogene, dar pana la urma si-a luat sotia si cei doi copii si s-a mutat in Tara Fagarasului. Aici a baut el prima oara lapte de bivolita in urma cu doi ani. Bun laptele, gras, dar oamenii nu mai vor sa tina bivolite. Nu prea stie nici el de ce. Poate pentru ca bivolita, dupa o fatare, nu poate fi mulsa la fel de multe luni ca o vaca. Unde mai pui ca o bivolita ajunge la patru ani la maturitate, nu la doi, precum junica. In ciurda are 40 de bivolite si vreo 130 de vite. In "batatura", locul unde duce animalele la pranz sa rumege ce au pascut de dimineata, bivolitele se trantesc in mlastina si stau acolo cele doua ore cat le tine el pe loc, numai bine sa mai apara si cate un turist dornic sa le fotografieze si sa-l cinsteasca insa cu o tuica, ceva. Omul a scos tacticos un caiet de dictando, indoit si innegrit de jeg si, dupa ce ne-a marturisit ca a doua zi femeia ii pleaca la munca in Italia sa ingrijeasca o batrana, ne-a indicat sa notam doua nume. Gospodarul din Ucea cu cele mai multe astfel de bovine si fostul primar, care ar fi cumparat un bivol din Ungaria. PRIMARUL. In satul Ucea de Jos, pana sa gasim oamenii pe care ni-i recomandase Razmerita, dam peste usa deschisa larg a Primariei comunei. Silea Vasile, gospodarul numarul 1, nu se sinchisi prea mult de aparitia noastra. Ne incuviinta cu o miscare a capului sa intram in birou, dar dumnealui isi termina discutia cu o domnisoara, angajata a Primariei, care era nelamurita tare ce-i mai face lupoaica lui Silea. Nume mare asta, am aflat. Silea erau graniceri intre Ardeal si Tara Romaneasca, neam mare si bogat dupa ce Maria Tereza i-a improprietarit pentru a-si asigura linistea la marginea imperiului. Fost inginer chimist la combinatul din Victoria, primarul de la Ucea stie sa vorbeasca multe, calm si rar. Bivolii astia erau animale folosite la muncile grele, la plugarit sau in padure... Bivolii, adica taurii castrati. Ca sa fie mai puternici. Satul avea mai mult de 1.000 de bivolite, iar vaci nu gaseai pe islaz.Citește pe Antena3.ro
MULSOARE. Bivolitele nu accepta pe oricine |
REZISTENTE
|
"Sunt animale rezistente. Vaca face imediat o boala sau crapa imediat tata si da sange in lapte,
la bivolite n-ai sa vezi asa ceva"
Gheorghe Moldovan crescator de bivolite |
|
PretentioaseSpre seara am ajuns la Pojorta, comuna Lisa. Moldovan Gheorghe a fost gazda noastra prea vrednica. Atunci cand cele doua bivolite proprietate personala se intorsesera de la camp, am intrat in grajd cu femeia gospodarului sa vedem cum le mulge. Cine vrea sa tina drigane nu mai poate pleca de acasa. Bivolitele nu accepta pe oricine la muls. In familia Moldovan, femeia si barbatul mulg pe rand, pentru ca sa nu se obisnuiasca animalele doar cu unul dintre ei. Pentru a ne convinge de ce familia Moldovan nu ar renunta la bivolite nici in ruptul capului, gospodinele ne-au chemat si la masa sa ne serveasca lapte, iaurt si cas. Laptele se colecteaza la un loc cu cel de vaca, dar nu-l da nimeni pentru 3.000 de lei in plus, fata de cel de vaca. EficientaSate unde odinioara nu existau vaci, dar fiecare gospodar se mandrea cu macar doua bivolite, nu mai au acum decat cateva exemplare. Locul lor a fost luat de vite, mult mai profitabile, cred oamenii. Cat despre eficienta economica... O vita este buna de muls vreo 10 ani. O bivolita, poate si 30 de ani. Unde mai pui ca cele din urma au faima de a fi prea putin pretentioase la hrana. Pretentioase sunt insa la boli, bivolitele avand faima ca nu prea da nici una in ele. Recunoscute pentru atractia pentru mlastine, bivolitele au nevoie, evident, de o mica amenajare unde sa se racoreasca si de unde sa se intoarca pline de noroi seara acasa. Cu toate acestea, ele se gasesc tot mai rar in Romania, iar singura statiune de cercetare pentru aceste animale, cea de la Sercaia, judetul Brasov, a fost inchisa. |