In Tara Fagarasului cresc ultimele drigane

Intre Ucea si orasul Victoria, langa raul care curge involburat din Fagaras, reporterii din Caravana Jurnalul - Antena 1 au intalnit ultimii crescatori de bivolite, animale numite aici drigane.

Numarul bivolitelor a scazut vazand cu ochii in sate care altadata se ingrijeau preponderent de astfel de animale.

Pe marginea unui drum, undeva intre Ucea si orasul Victoria, am zarit o ciurda. Pline de noroi, negre si cu coarne groase, cele cateva bivolite sau drigane, cum li se mai spune in Tara Fagarasului, pareau sa se fi ratacit pe aceste dealuri.

CIURDARUL. Moldovean de prin Galati, pentru ca nu i-a mai placut iarba de prin Galati, Razmerita Valerica s-a dus sa vada cum e sa ingrijesti vitele prin Constanta. A muncit vreo 15 ani ca ciurdar prin satele dobrogene, dar pana la urma si-a luat sotia si cei doi copii si s-a mutat in Tara Fagarasului. Aici a baut el prima oara lapte de bivolita in urma cu doi ani. Bun laptele, gras, dar oamenii nu mai vor sa tina bivolite. Nu prea stie nici el de ce. Poate pentru ca bivolita, dupa o fatare, nu poate fi mulsa la fel de multe luni ca o vaca. Unde mai pui ca o bivolita ajunge la patru ani la maturitate, nu la doi, precum junica. In ciurda are 40 de bivolite si vreo 130 de vite. In "batatura", locul unde duce animalele la pranz sa rumege ce au pascut de dimineata, bivolitele se trantesc in mlastina si stau acolo cele doua ore cat le tine el pe loc, numai bine sa mai apara si cate un turist dornic sa le fotografieze si sa-l cinsteasca insa cu o tuica, ceva.

Omul a scos tacticos un caiet de dictando, indoit si innegrit de jeg si, dupa ce ne-a marturisit ca a doua zi femeia ii pleaca la munca in Italia sa ingrijeasca o batrana, ne-a indicat sa notam doua nume. Gospodarul din Ucea cu cele mai multe astfel de bovine si fostul primar, care ar fi cumparat un bivol din Ungaria.

PRIMARUL. In satul Ucea de Jos, pana sa gasim oamenii pe care ni-i recomandase Razmerita, dam peste usa deschisa larg a Primariei comunei. Silea Vasile, gospodarul numarul 1, nu se sinchisi prea mult de aparitia noastra. Ne incuviinta cu o miscare a capului sa intram in birou, dar dumnealui isi termina discutia cu o domnisoara, angajata a Primariei, care era nelamurita tare ce-i mai face lupoaica lui Silea. Nume mare asta, am aflat. Silea erau graniceri intre Ardeal si Tara Romaneasca, neam mare si bogat dupa ce Maria Tereza i-a improprietarit pentru a-si asigura linistea la marginea imperiului. Fost inginer chimist la combinatul din Victoria, primarul de la Ucea stie sa vorbeasca multe, calm si rar. Bivolii astia erau animale folosite la muncile grele, la plugarit sau in padure... Bivolii, adica taurii castrati. Ca sa fie mai puternici. Satul avea mai mult de 1.000 de bivolite, iar vaci nu gaseai pe islaz.

Numai ca au venit comunistii la putere si adus gaz in sat, in ’58, si au mai si nationalizat padurea. Si daca oamenii nu mai aveau nevoie de bivoli, renunta si la bivolite. Le inlocuiesc cu vitele. Bine, da’ comunistii au plecat, oamenii nu au bani de tractoare... E lumea mai comoda, incearca o argumentatie Silea. Dar bivolitele sunt la fel de simplu ca si vitele de intretinut, foarte rezistente, nu merg aproape deloc la medicul veterinar, dau lapte mai putin, dar mult mai gras si bun, nepretentioase la mancare.

MULSOARE. Bivolitele nu accepta pe oricine

FOSTUL PRIMAR. Barsan Vasile, omul despre care auzisem ca ar fi cumparat bivol din Ungaria, ne-a primit in drum. Mai intai, ne-a cam incurcat cu vorba omul nostru: ca nu, el nu a avut niciodata bivolite (?!?), ca a cumparat, nu din Bulgaria, ci din Ungaria, dar nu a cumparat... Ne-am lamurit noi mai repede decat ar fi crezut fostul primar. In 2003, in ideea ca nu i-ar strica un al treilea mandat de primar, omul s-a gandit sa ia bivolul de coarne, sa-si faca un pic de reclama. A chemat presa locala sa se pozeze langa un taur, dar cum in sat nu mai era nici unul de samanta macar, a cerut o subventie de la stat si a platit unul, dintr-o rasa mai cornuta. Sa dea bine in fotografie. Il are si acum, dar nu prea stie cu el ce sa faca. Inainte de campania electorala il dadea la monta, gratuit. Acum cere 75.000 de lei pentru o insamantare, dar in rest nu prea stie ce-i cu animalele astea. Bogza povesteste ca in Tara Fagarasului, oamenii, foarte saraci, cresc bovine negre, dar puternice pentru munca grea din padure. Sunt puternici bivolii astia. Doi tauri in jug fac de ras un tractor...

GOSPODARUL. L-am lasat pe Barsan si am dat buzna peste alt Vasile, Ghioda, pentru a afla de ce plateste el ciurdarului pentru patru bivolite si un taur. Pentru ca-i place tare laptele, ne-a lamurit omul. Gospodar mic la statura, dar bine asezat pe picioare, Vasile Ghioda are o nevasta cam tinerica, fiind cu mai mult de 10 ani mai mica decat dumnealui, si noi am fost tentati sa punem acest lucru pe calitatile laptelui de bivolita. Omul ne-a dus in grajd sa ne arate cei trei vitei de bivolita cu care se mandreste tare.

Foloseste cuvinte putine gospodarul sa ne vorbeasca despre subiectul nostru, dar nu face economie de energie la munca. Se urca repede pe un tractor si pleaca in camp, la stropit cartofii, dupa ce ne asigura ca el o sa fie ultimul din comuna care o sa mai bea lapte de bivolita din propriul grajd.

REZISTENTE

"Sunt animale rezistente. Vaca face imediat o boala sau crapa imediat tata si da sange in lapte, la bivolite n-ai sa vezi asa ceva" Gheorghe Moldovan crescator de bivolite

Pretentioase Spre seara am ajuns la Pojorta, comuna Lisa. Moldovan Gheorghe a fost gazda noastra prea vrednica. Atunci cand cele doua bivolite proprietate personala se intorsesera de la camp, am intrat in grajd cu femeia gospodarului sa vedem cum le mulge. Cine vrea sa tina drigane nu mai poate pleca de acasa. Bivolitele nu accepta pe oricine la muls. In familia Moldovan, femeia si barbatul mulg pe rand, pentru ca sa nu se obisnuiasca animalele doar cu unul dintre ei. Pentru a ne convinge de ce familia Moldovan nu ar renunta la bivolite nici in ruptul capului, gospodinele ne-au chemat si la masa sa ne serveasca lapte, iaurt si cas. Laptele se colecteaza la un loc cu cel de vaca, dar nu-l da nimeni pentru 3.000 de lei in plus, fata de cel de vaca. Eficienta Sate unde odinioara nu existau vaci, dar fiecare gospodar se mandrea cu macar doua bivolite, nu mai au acum decat cateva exemplare. Locul lor a fost luat de vite, mult mai profitabile, cred oamenii. Cat despre eficienta economica... O vita este buna de muls vreo 10 ani. O bivolita, poate si 30 de ani. Unde mai pui ca cele din urma au faima de a fi prea putin pretentioase la hrana. Pretentioase sunt insa la boli, bivolitele avand faima ca nu prea da nici una in ele. Recunoscute pentru atractia pentru mlastine, bivolitele au nevoie, evident, de o mica amenajare unde sa se racoreasca si de unde sa se intoarca pline de noroi seara acasa. Cu toate acestea, ele se gasesc tot mai rar in Romania, iar singura statiune de cercetare pentru aceste animale, cea de la Sercaia, judetul Brasov, a fost inchisa.