Dupa o zi de alergatura prin canicula dobrogeana, seara am sarbatorit cei 29 de ani impliniti de Roxana Ioana Ancuta. Ea a fost vedeta zilei. Ne-a servit cu sampanie, iar noi i-am oferit in dar un pepene urias.
Dupa o noapte fierbinte in gara portuara din Cernavoda, am revenit la conditii mult mai normale de viata. Cu noaptea in cap am primit telefon de la Bucuresti ca la ora 9:00 trebuie sa fim la poarta Centralei Nucleare de la Cernavoda. Am parasit in graba dormitoarele-sauna si am plecat spre centrala. Bineinteles ca am intarziat si programul a fost dat peste cap. La intrare, securitate maxima. Baieti inalti, foarte perseverenti in meseria lor. Ca sa patrunzi ai nevoie musai de buletin.
PLICTISEALA. Cei care conduc acum CNE Cernavoda au dat dovada de un profesionalism rar intalnit, dorind sa ne explice tot ceea ce se intampla acolo. Bineinteles ca echipa noastra nu a rezistat la toate amanuntele oferite de specialisti, dar nici la aerul conditionat. Doar Doru Cobuz a parut preocupat si mereu nemultumit ca nu i se dau raspunsurile pe care si le dorea. S-a plans de lucrul asta insa abia la cateva zile.
GRESEALA. Dupa masa de pranz
ne-am impartit in doua grupuri. Unii au mers in continuare la centrala, sa vada si interiorul, altii, adica eu cu Roxana Ancuta, am preferat sa mergem prin oras. Din pacate, nu am avut inspiratie si ne-am pomenit in primarie, unde se vedea ca lumea e cam deranjata de prezenta noastra. Ne-am intors in campusul centralei, ne-am cazat si apoi ne-am facut de lucru in piscina. Asta da preocupare. Era sa ne lovim de un pic de ghinion din cauza norilor care se tineau dupa noi. Pana la urma am reusit sa ne balacim.
CHEF. De-a lungul zilei, pe ascuns, am avut grija sa ii anunt si pe ceilalti colegi ca avem printre noi si o sarbatorita. Roxana Ioana Ancuta a implinit 29 de ani. Am comandat un tort neasteptat de bun si am cumparat cateva sticle cu sampanie pentru a sarbatori asa cum se cuvine evenimentul. Nu am ratat ocazia sa ii cumparam si un cadou. Din piata am achizitionat un pepene urias, am scris pe el
ROXANA. Toate aceste lucruri s-au petrecut fara ca ea sa stie, iar seara, cand ne-am strans toti in camera ei, i-am oferit totul. A fost placut, dar, ca orice lucru bun, a durat foarte putin. Nu am vrut sa ne intindem cu petrecerea, pentru ca eram cazati alaturi de cetateni straini si nu am vrut sa ii deranjam. Era in joc imaginea Romaniei. De altfel, campusul Centralei de la Cernavoda este un loc cosmopolit. Aici locuiesc oameni de toate natiile, iar cel mai sigur loc unde ii poti intalni este piscina de langa cantina. Acolo am avut ocazia sa schimb cateva cuvinte in polona cu sotia si copiii unui diplomat din Varsovia. Erau pentru a doua oara in Romania. Prima oara au fost la mare, de unde au plecat cu impresia ca toti romanii sunt tigani. Li s-a facut groaza. De cand au venit la Cernavoda, si-au dat seama ca lucrurile stau cu totul altfel si ar dori sa traiasca aici. Si noi ne-am dori sa traim in campusul centralei, recunoastem.
NU RATATI!
|
In ziarul de maine:
Ganditorul de la Hamagia Ultimii turci din localitate Fotoreportaj despre dansurile traditionale ale rromilor din Cernavoda
|
INTRATI IN CONTACT CU ECHIPA!
|
Jurnalul National va asteapta sa contactati echipa noastra. Pentru orice sugestii va punem la dispozitie numarul de telefon 224.39.94, faxul 318.20.35 si adresa de e-mail caravana@jurnalul.ro.
|