Visul atomic al lui Ceausescu

Daca planurile lui Nicolae Ceausescu ar fi fost duse la capat, jumatate din tara ar fi fost alimentata cu energie produsa de Centrala Nuclearelectrica de la Cernavoda.

Daca planurile initiale erau puse in aplicare, jumatate din Romania ar fi fost alimentata azi cu energie de la Centrala Nuclearelectrica de la Cernavoda. Din cele cinci reactoare proiectate la Cernavoda, doar primul a fost finalizat.

Nicolae Ceausescu visa sa construiasca in Romania cinci reactoare nucleare. Mai mult de 20 de ani au trecut insa de la momentul primelor contacte dintre autoritatile romane si AECL Canada si pana la intrarea in productie a primului reactor nuclear. Abia la sase ani de la moartea dictatorului, reactorul numarul 1 a intrat in functiune. Cel de-al doilea este in constructie, la doar cateva luni de lansare, dar celelalte trei module, deja ridicate, au intrat in conservare si probabil ca nu vor gazdui niciodata reactii de fisiune, asa cum si-a dorit Nicolae Ceausescu.

EXPLOZIE DE ZVONURI. Proiectele privind exploatarea uraniului in Romania au luat nastere greu si au fost asociate de catre diversi excentrici, dar si de catre guverne din intreaga lume cu intentiile secretarului general al PCR de a obtine bomba atomica. De mentionat, ca un stat care are capacitatea de a produce energie nucleara poate foarte usor dezvolta tehnologia pentru a obtine periculoasa arma. Ba, mai mult, energia obtinuta prin aceasta metoda este o foarte buna arma politica, in primul rand ca urmare a capacitatii uriase de productie energetica care se poate astfel obtine.

Cert este ca in 1970 in Romania a fost creat Comitetul de Stat pentru Energia Nucleara si, dupa cateva negocieri cu un furnizor rus, la Strejesti au si demarat lucrarile de constructie ale unei centrale neclearelectrice cu cinci reactoare. Ceausescu dorea sa dea Olteniei natale cea mai grozava instalatie industriala din acea vreme. In 1971, Centrala "I" - numele de cod al proiectatei centrale - facea deja angajari de personal.

VIN CANADIENI. Numai ca proiectul initial rus a fost respins, pe motiv ca nu era prevazuta o "anvelopa" de protectie deasupra reactorului. Chiar dupa ce partenerii sovietici au acceptat perfectionarea sistemului de protectie, romanii au renuntat la proiect. Dupa 4 ani de discutii, proiecte si acorduri, in decembrie 1978, Romania semneaza contractele cu AECL pentru componenta nucleara a viitoarei centrale si totodata se stabileste amplasamentul final al acesteia la Cernavoda. Vrand sa fie o afacere cu iz politic, Ceausescu a cointeresat un partener nord-american, AECL Canada.

La 17 aprilie 1979, prima cupa de excavator da startul noului santier, iar primul termen de finalizare a primului reactor a fost stabilit peste sase ani. Lucrarile au inceput pe amplasamentul de la Cernavoda in doua santiere distincte: unul pentru partea "clasica" a unei centrale electrice si altul specializat pentru camera reactorului. In momentele de activitate continua, antreprenorii adunau un numar total de aproape 10.000 de muncitori. Se lucra la constructia tuturor celor cinci reactoare prevazute in proiect cu cate un decalaj intre ele, numarul 1 si 2 fiind in stadiile cele mai avansate.

AMANARI. Numai ca, in 1981, Romania a intrat in incapacitate de plata a datoriei externe si, ca urmare, finantarea lucrarilor a avut de suferit, iar un an mai tarziu constructia camerelor reactoarelor a fost oprita pentru aproape 18 luni, din cauza directivelor de reducere a importurilor. In pardoseala modulelor reactoarelor trebuiau introduse niste conducte din aliaje care nu se mai produsesera in tara. Intarzierea mare se explica prin faptul ca romanilor le-a fost impus sa produca acele elemente in tara si nu sa le achizitioneze din import. In martie 1990, lucrul pe santierele de la Cernavoda aproape se stopeaza. Nu mai erau bani si continuarea proiectului nu interesa. Printr-o decizie a guvernului roman, se reiau lucrarile la reactorul cu numarul 1, dupa semnarea unui contract de management cu cei doi antreprenori straini; AECL, pentru partea nucleara, si Ansaldo, din Italia, pentru partea clasica. Apare astfel consortiul PMT, care va coordona executarea proiectului. Reactorul numarul 1 este adus la criticitate, pus in functiune, in aprilie 1996, si la data de 2 decembrie a aceluiasi an este pus in exploatare comerciala. Cheltuielile totale pentru constructia primului reactor au fost estimate la o valoare de aproximativ 2 miliarde de dolari.

IN CONSERVARE. Intre 1990 si 2000, reactorul 2, ca si celelalte trei, a fost in conservare. Dupa semnarea unui nou contract cu PMT sunt reluate lucrarile, urmand ca santierul sa se inchida in cursul anului care vine. Dupa o perioada de proba, reactorul va fi si el lansat in exploatare comerciala. Pe platforma de la Cernavoda mai exista trei camere ale reactorului, care se afla in diverse stadii de executie si care au ramas in conservare. Numai ca, din motivatii economice, respectiv scaderea consumului intern de energie, finalizarea celorlalte trei reactoare nu mai constituie o miza.

Reactor in fasa

RITM DE LUCRU. Probele la reactorul 2 trebuie terminate pana in martie 2007

In casa reactorului 2 se munceste intr-un ritm sustinut. Pana in martie 2007 ar trebui terminate toate probele pentru ca unitatea sa fie functionala

Am ales sa vizitam santierul unitatii numarul 2 al Centralei Nuclear-electrice Cernavoda pentru a vedea cum arata maruntaiele unei astfel de masinarii. Pentru asta a trebuit sa trecem printr-un intreg protocol de masuri de securitate. Mai intai am trecut prin tot felul de verificari si ne-am scos buletinele din buzunare, am semnat in vreo cinci locuri, dupa care am aflat cum sa ne ferim de accidente de tot felul, inclusiv de "caderi la acelasi nivel", respectiv impiedicari.

PE SANTIER. Insotiti de sefa departamentului Suport pentru Constructii, Cornelia Draghici, si cu cartele magnetice de acces in posesie, am trecut printr-o poarta de acces, din nou pazita de cerberi inarmati. La un metru distanta, ne-am trezit intr-un adevarat furnicar de oameni care se miscau in toate directiile, derutandu-ne. Nu credeam ca prin aceasta sita ar trece mai mult de 10, 15 muncitori pe zi. Intreaga forfota parea directionata foarte bine, nimeni neavand timp sa ne bage in seama sau sa isi incetineasca pasul din cauza vizitatorilor. Pe castile de protectie erau inscriptionate societatea de care apartin (constructor sau proiectant) si uneori chiar numele. Intrarea pe santier este undeva intre modulul celui de-al doilea reactor, cel aflat in constructii, si al celui de-al treilea. Intre acelea pe care circulam si cladirea rotunda si acoperita cu o sfera care ar fi trebuit sa gazduiasca un al treilea reactor se afla un depozit de tevi, semnalat de o placa. Spre surpriza noastra, distanta prevazuta intre reactoare nu era una kilometrica, ci de doar ceva mai mult de 100 de metri. In spatele fiecarui astfel de modul circular erau proiectate centralele care ar fi transformat aburii produsi in urma fisiunii in curent electric. In dreapta aleii, vizavi de cladiriile reactoarelor, erau montate in linie baraci de fier, de diferite culori, in functie de compania carora apartineau. Pentru ca munca sa fie cat mai eficient organizata, baracile au fost utilate cu aer conditionat si Internet, astfel incat proiectantii si inginerii sa nu fie nevoiti sa paraseasca aria santierului.

CREIERUL REACTORULUI 2. Printr-o deschidere nu mai mare de o usa de apartament, aflata la baza modulului cu numarul 2, am patruns in casa reactorului care urmeaza sa fie montat. Si aici se munceste in acelasi ritm. Oamenii intra si ies, urca si coboara pe scarile metalice din apropierea usii. Ni se spune ca lucrarile sunt in faza de instalare a reactorului si abia dupa aceea locul va arata ca o adevarata uzina care produce 700 de megawati pe ora. Undeva la ultimul etaj al constructiei, am intrat doar dupa ce ne-am spalat papucii, in camera de comanda. Panourile abia au fost montate, multe dintre cabluri atarnand inca pe langa peretii de butoane si monitoare. Cativa angajati se invart in jurul aparaturii si se scarpina in barba curiosi. Ei sunt cei care vor lucra la aceste pupitre. Beculetele de deasupra unor inscrisuri tehnice scrise in engleza nu clipesc nici un pic, dar oricum pentru noi nu ar avea nici cea mai mica relevanta. Inginerii care susotesc intre ei, precum niste copii mari, vor trebui sa stapaneasca naravasa operatie de fisiune, bazandu-se pe orice scanteiere a panoului de comanda.

Dupa ce am traversat modulul, am intrat in cladirea imediat alaturata. Am urcat pe scari inguste si am ajuns la cota 117, in sala masinilor. Ne-am trezit in imediata vecinatate a generatoarelor General Electric, aflate chiar in faza de montaj. Masinariile imense par sa monopolizeze tot ce am vazut pana aici. Sunt "neuronii" care vor prelucra primii aburi in 2006.

Aburi cu valoare adaugata

O centrala nucleara foloseste ca si combustibil un element chimic mai special, uraniu. Acesta are proprietatea de a fi compus din protoni si neutroni intre care forta de atragere este cea mai mica din natura. Un reactor nuclear inseamna ruperea controlata a acestor legaturi, proces care se soldeaza cu emisii de radiatii. Principiul de functionare a unui reactor Candu este acela ca foloseste apa grea, care atinge temperaturi uriase, ca si mijloc de transport al caldurii in asa-numitele generatoare de aburi - compartimente unde apa este fiarta rapid, din cauza celor 600 de grade ale apei grele. Aburii acestia, cu temperaturi de peste 200 de grade, sunt cei care pun in miscare turbinele din centrala. Generatoarele electrice au o putere instalata de 700 MW.

Vizita, dupa instructie

PRECAUTII. In centrala se poate intra doar dupa verificari atente

Teoretic, orice cetatean al Romaniei poate vizita Centrala Nuclearelectrica de la Cernavoda. El poate depune o cerere la Societatea Nationala Nuclearelectrica (SNN) SA si apoi va astepta aprobarea. Dupa ce este verificat, daca acesta nu este considerat un pericol, iar intentiile sale sunt pasnice, romanul nostru se prezinta la poarta CNE-Prod, cum se numeste societatea care exploateaza primul si singurul reactor functional deocamdata. Turul centralei se face doar dupa alte si alte verificari ale persoanei si doar dupa ce aceasta isi lasa la poarta mobilul cu camera foto, daca are, orice suport magnetic si orice echipament de inregistrare. Vizitatorii sunt instruiti foarte riguros privind riscurile de orice fel de accident care ar putea avea loc si le este oferit un echipament de protectie.

A cincea din lume

Societatea Nationala Nuclearelectrica SA este cea care controleaza activitatea de profil in Romania. In cadrul acesteia, munca este impartita in trei companii diferite: CNE-Prod, cea care exploateaza reactorul 1, CNE-Invest, responsabila cu coordonarea investitiilor la cel de-al doilea reactor, si FCN Pitesti, care produce combustibilul necesar centralei de la Cernavoda.

Ionel Bucur, director general CNE-Prod, spune ca centrala romaneasca nu numai ca foloseste unul dintre cele mai sigure sisteme din lume, Candu 600, bazat pe uraniu natural si apa grea, dar o face si foarte bine. "Anul trecut, coeficientul de utilizare a puterii instalate a fost la Cernavoda cel de-al cincilea rezultat de productivitate obtinut de catre un reactor Candu, dintre cele 31 de acest tip din intreaga lume", ne-a declarat Ionel Bucur.

Cernavoda furnizeaza in momentul de fata 10% din energia de pe piata romaneasca, centrala dublandu-si capacitatea in momentul lansarii celui de-al doilea reactor. Deseurile rezultate in urma fisiunii sunt pastrate deocamdata in cladirea reactorului in bazine de apa. Cele din activitatea de intretinere a reactorului, nu mai mult de aproximativ 30 de metri cubi pe an, sunt depozitate intr-un spatiu special amenajat in interiorul centralei. Romania va trebui sa construiasca in urmatorii 10 ani un depozit national pentru deseurile nucleare sau, dupa integrare, ar putea fi obligata sa foloseasca contra cost spatii special amenajate deja.

Frumoasa si arma

MUNCA. Stela Stroe are 23 de ani si este incantata de serviciul ei

Securitatea unitatii 1 a centralei este asigurata de un serviciu propriu al CNE- Prod, dar si de 39 de agenti inarmati ai companiei de paza si servicii Davi. Acesti agentii trec printr-o pregatire speciala, colaborand cu SRI, cu Politia de transport naval, cu Jandarmeria, cu pompierii si cu apararea civila. Sapte dintre ei sunt femei. Stela Stroe e una dintre ele. Are 23 de ani si e incantata de job-ul ei. Intotdeauna si-a dorit sa lucreze intr-un sistem militarizat si asa a ales sa se "inroleze" ca agent la centrala nucleara de la Cernavoda. Pentru a putea fi capabili sa previna orice risc privind un incident la Cernavoda, Stela Stroe si colegii ei sunt intr-o permanenta pregatire pentru orice fel de situatii. Proceduri peste proceduri, fiecare adaptate la situatii diverse. In plus, Stela se afla de cel putin o data pe luna intr-un poligon de tragere pentru a nu-si rata tinta. Obtine de fiecare data numai calificativul "foarte bine". Pana acum nu a intampinat decat evenimente minore. Dupa atentatele teroriste recente de la Londra, agentii companiei au trecut printr-o instructie aparte. Dupa finalizare, paza unitatii doi a centralei se va face cu agenti ai aceleiasi companii.

LOCALIZARE

Centrala Nuclearelectrica Cernavoda este situata langa orasul Cernavoda, la 180 de kilometri est de Bucuresti si langa Canalul Dunare - Marea Neagra. Amplasamentul celor cinci unitati a fost stabilit pe traseul DN 3A, care face legatura intre localitatile Fetesti si Constanta. In 1970 a fost creat Comitetul de Stat pentru Energia Nucleara. Reactorul numarul unu a fost pus in functiune in aprilie 1996.