Soferii care tin neaparat sa paraseasca Bucurestiul in tromba s-ar putea ajuta intr-o oarecare masura de Autostrada Soarelui.

Penetrati-o cat mai repede!

Soferii care tin neaparat sa paraseasca Bucurestiul in tromba s-ar putea ajuta intr-o oarecare masura de Autostrada Soarelui. Cand am auzit ca subiectul meu va fi Autostrada Soarelui, am crezut ca mi se pregateste vreo farsa à la Gabi Jugaru. In mod evident, traficul spre si dinspre A2 este unul scazut in acest sezon, dar nu fericirea mea de a petrece zeci de minute blocat in circulatie este subiectul campaniei noastre, am inteles intr-un tarziu. Zona din centrul orasului, cea unde apar blocajele, o cunosc foarte bine. Sunt sofer bucurestean si inca unul umblat. Asa ca am procedat de aceasta data punandu-ma in postura celui care intra in Capitala. Punctul nostru terminus, prestabilit, este Kilometrul 0, Piata Universitatii, dar dumneavoastra, folosindu-va de propria imaginatie, veti putea continua exercitiul punandu-va in pielea provincialului care trebuie sa ajunga si mai departe. In Militari sau poate in Bucurestii Noi.

RACORD AVEM. Traseul pe care l-am propus pentru iesirea din oras este: Universitatii, Piata Unirii, Piata Alba-Iulia, o abatere de 200 de metri pe Decebal, Strada Dristorului, Camil Ressu si, evident, Theodor Pallady. Traseul se respecta si la intoarcere. Sau retur.

Acum sa facem si o mica paranteza. Asa cum ati constatat deja, acest traseu are doua puncte dificile. Bulevardul Unirii, unde apar des aglomerari - in special pe sensul dintre Piata Unirii spre Alba-Iulia - , dar si intersectia de la Dristor. Aceste probleme apar din dezvoltarea necalculata a orasului, astfel ca doua artere, cum sunt Bulevardul Unirii si Mihai Bravu, se termina in noduri de circulatie stramte, ce nu permit preluarea intregului trafic intr-un ritm continuu. Potrivit unui "Program de dezvoltare a municipiului Bucuresti 2005-2008", elaborat de Primaria Generala, se urmareste dezvoltarea unui coridor de transport prin penetratie si racord Splaiul Unirii Autostrada A2 (sau Soarelui). Nu, nu rad din cauza terminologiei oarecum pornografice, ci pentru ca un astfel de proiect, acum, cu doi ani, inainte de expirarea termenului de "dezvoltare", pare deja o intreprindere cam imposibila. Sau ca sa respectam terminologia: penetratia asta ar fi cam in viteza. Dar sa o vedem si pe asta.

SANTIERU’ DE DUPA SANTIER. Sa ne intoarcem la provincialul nostru, care tocmai se afla la poarta metropolei. Pana evita el o coliziune cu o domnisoara dotata cu o masina prea puternica pentru experienta ei, sa facem totusi o precizare. Bulevardele Theodor Pallady si Camil Ressu, cele care asigura penetrarea Capitalei de la indicatorul de localitate si pana la intersectia Dristor, au fost in ultimii ani in santiere, astfel ca ele se prezinta acum simtitor imbunatatite. Benzi mai largi, proaspat marcate; deci mai putine denivelari si aproape nici o gaura.

Daca automobilistul nostru insa se va multumi sa ruleze cu o viteza perfect legala, va avea socul de a fi devansat in localitate de tiruri imense sau chiar depasit pe partea dreapta. Cum spuneam mai sus, "calea de rulare" arata chiar bine, dar orice cetatean cu un simt de observatie mai dezvoltat va observa indiciile tipic romanesti ale activitatii desfasurate. Dale de piatra depozitate pe spatiul verde de langa sinele de tramvai, movile de nisip ramas sa-l imprastie cainii si pisicile…

Soferul nostru de provincie o sa observe usor si saracia de indicatoare, dar cea mai mare problema o vor ridica trecerile de pietoni, nesemaforizate. Pietonul bucurestean are un urias sentiment al periculosului, care pentru un sofer neexperimentat poate deveni o problema.

"DOREL". In miezul zilei, baietii dau cu ascutitu-n drum

VERDE CU VERDE. Si totusi, iata-ne ajunsi catinel deja la Dristor, dupa ce s-a putut observa o substantiala imbunatatire a aspectului statiilor de tramvai de la Nicolae Grigorescu, dar si inmultirea masinilor ce ocupa prima banda de circulatie, facand traficul si mai dificil. Intersectia de la Dristor este o zona care pune la lucru indemanarea soferului. Strada Dristorului, calea de acces spre inima orasului aleasa de noi, este ingusta, iar accesul se face printr-un loc foarte aglomerat de masini parcate sau chiar oprite in coltul drumului. In documentarea noastra, noi am avut si nenorocul unei lucrari la gurile de canal de pe Strada Dristorului. Respectiv, in mijlocul drumului, cativa muncitori sapau cu un ciocan pneumatic in jurul unei guri de canal si urmau sa instaleze alta, "mai buna", dupa cum ne-au precizat, si la nivelul asfaltului proaspat turnat. In urma lor, acestia au lasat pe toata strada astfel de lucrari semnalizate slab si care acum erau evitate de masini cu toata neeleganta de care poate da dovada un sofer cand se trezeste cu un obstacol neasteptat in mijlocul drumului.

Insa acesta este si botezul soferului nostru cu nebunia rutiera a Bucurestiului. Intersectia de la Baba Novac ridica o alta mare problema. Este evident pentru oricine ca aceasta nu este suficient regularizata, astfel de multe ori te poti trezi plecand la "verde", dar in pericol de a fi lovit de cineva care intra in intersectie din stanga. Iar soferii care doresc sa intre chiar pe Strada Baba Novac au de multe ori surpriza ca si pietonii care vor sa traverseze aceeasi artera sa aiba si ei verde.

BUN VENIT! Dincolo de intersectie, Strada Dristorului se largeste brusc, pentru a se ingusta dupa 30 de metri cu o banda. Strada aceasta ridica probleme insa si din cauza locatarilor de pe margine, care au trotuar ingust, putine treceri de pietoni si traverseaza punand la proba sistemele de franare ale nefericitilor care se lasa surprinsi de eveniment. La intersectia cu Decebal, benzii de circulatie spre centrul orasului i se mai adauga una pictata cu vopsea alba, pentru a crea spatiu celor care vireaza stanga, un spatiu unde soferii obisnuiesc sa-si negocieze cu piciorul pe acceleratie prioritatile. In exact acelasi loc in care se creeaza banda pentru stanga, exista o statie RATB si, in ciuda liniei continue, multi soferi depasesc troleibuzul oprit, dar creand astfel alte dificultati pentru trafic. Intersectia din Piata Alba-Iulia este insa prima incercare pentru soferul nostru, care va simti din plin ca a ajuns in ditamai capitala europeana.

Sange rece si rabdare! Astea sunt tot ce va putem recomanda. E adevarat ca un calcul sumar ar putea demonstra ca timpul economist prin aparitia Autostrazii Soarelui poate fi pierdut de la intrarea in Bucuresti si pana la destinatia finala.

NEBUNIE RUTIERA. Mastodontii auto sunt opriti fara complexe-n mijlocul potecii

INTRAREA

Bulevardele Theodor Pallady si Camil Ressu au nevoie de o cosmetizare. Asa ca pana in primavara vor fi puse la punct detaliile legate de peisagistica si semnalizare auto. "Spatiile verzi vor fi amenajate, asa cum s-a intamplat in tot sectorul. Vor fi plantati platani si mesteceni. Nu este prevazut nici un pasaj deocamdata in zona. Primaria Capitalei are in plan ca pe autostrada soarelui sa se intre direct de pe Splai, intrarea va fi prin Sectorul 3 si iesirea prin Sectorul 4", ne-a spus Liviu Negoita, primarul Sectorului 3. Urmeaza ca Primaria Capitalei sa organizeze licitatie pentru acest proiect. Monica Andrei Capatos

PARCARI Calatorul nostru va observa pe traseul de la intrarea in oras si pana in zona Dristor parcarile aparute prin decuparea spatiilor verzi de pe marginea bulevardului. Initiativa primarului Liviu Negoita, una care incearca sa rezolve intr-o anumita masura lipsa acuta a spatiiilor de parcare din Bucuresti, dar contribuie la o alta problema majora a Capitalei - reducerea permanenta a spatiului verde pe cap de locuitor. Solutia nu este una care sa poata fi pusa in practica in prea multe zone ale municipiului. Pe de alta parte, cand apar aglomeratii, masinile ce vor sa opreasca sau sa plece dintr-o astfel de parcare ar risca sa ridice si mai mult tensiunea soferilor prinsi in coloane.

INVESTITII Constructia Autostrazii Bucuresti-Constanta a atras precum un magnet multi investitori in zona Titan, mai precis in apropierea Bulevardului Theodor Pallady, din care se intra direct in autostrada. Aici sunt in constructie patru cartiere rezidentiale - Edenia, Baba Novac Rezidence, Nicolae Grigorescu Rezidence si Ilioara Rezidence. Impreuna aceste ansambluri ofera aproape 950 de apartamente noi in viitorii doi ani. Tot in zona, la doua statii de tramvai de Bulevardul Theodor Pallady, s-a deschis primul hypermarket Auchan si tot acolo va mai fi un magazin Peny Market. Complexul, cu o suprafata de 16.000 mp, va oferi 3.200 de locuri de parcare. Daniela Ivan