Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu cateva luni inainte de prognoza-ta aderare la UE, soselele Romaniei arata in continuare ca dupa razboi. Lanturile de promisiuni electorale zac prin gropile din asfalt in care se uzeaza masinile si nervii romanilor. Autoritatile se plang ca nu dispun de fonduri, dar nici nu par a intelege ce profit poate adu-ce efortul de a gasi solutii. Incepand din acest numar, o radiografie a soselelor Romaniei.
 |
 |
BLOCAJE. Majoritatea drumurilor necesita o reabilitare radicala. Atunci cand sunt demarate, lucrarile avanseaza cu greutate |
Incepand din acest numar, Jurnalul National publica o radiografie a soselelor Romaniei. Cu cateva luni inainte de prognozata aderare la Uniunea Europeana, lanturile de promisiuni electorale zac pe undeva prin gropile din asfalt in care se imbolnavesc masinile si nervii romanilor. Autoritatile se plang ca nu au fonduri, dar nici nu par a intelege ce profit poate aduce efortul de a gasi solutii. Soselele Romaniei sunt vechi si, in buna parte, nu corespund normelor europene. Reteaua de drumuri publice a Romaniei insuma 79.454 km la sfarsitul anului 2004, potrivit Institutului National de Statistica (INS). Dintre acestea, 15.712 km erau drumuri nationale, 35.215 km drumuri judetene si 28.491 km drumuri comunale. Dupa felul de acoperamant, 20.880 km erau drumuri modernizate cu imbracaminti din beton-ciment, asfaltice de tip greu si mijlociu sau pavate cu piatra cioplita. Lungimea drumurilor publice cu imbracaminti usoare rutiere era de 20.200 km, iar 38.374 km erau drumuri pietruite si de pamant. ULTIMII IN EUROPA. Datele statistice arata ca, la sfarsitul anului 2004, Romania avea 228 km de autostrada (reprezentand 1,4% din totalul drumurilor nationale), 5.868 km de drumuri europene (37,3%), 197 km de drumuri cu trei benzi de circulatie si 1.119 km de drumuri cu patru benzi. Densitatea rutiera in Romania, calculata in kilometri de drum la o mie de kilometri patrati, este de 33,1, cea mai scazuta comparativ cu tarile Uniunii Europene. In cele 15 state membre vechi ale UE, densitatea rutiera medie era de 116 km de drum la 1.000 km patrati, iar in Polonia indicatorul densitatii era (potrivit Agendei Eurostat 2005) de 79,9. Si in ceea ce priveste densitatea autostrazilor suntem ultimii din Europa, cu 0,5 km la 1.000 km patrati. Prin comparatie, densitatea in Bulgaria este de sase ori mai mare, potrivit Programului Operational Sectorial - Transport (POST), ianuarie 2006. De fapt, Romania nu este conectata la reteaua de autostrazi a UE. NEREGULI. "Din totalul retelei de drumuri nationale, 5.868 km (37,3%) sunt clasificati ca drumuri europene, corespunzator pentru traficul international, dar sectiuni lungi din aceasta retea nu sunt compatibile cu cerintele impuse de Acordul European referitor la cele mai importante artere de trafic international (AGR)", se arata in documentul POST, publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor. In traducere libera, nici macar ceea ce avem nu corespunde standardelor comunitare. "Capacitatile de circulatie la intrarile si iesirile din marile orase sunt depasite, lipsesc variantele ocolitoare ale unor localitati pentru traseele deschise traficului national si international. Multe drumuri nationale si europene au o capacitate de circulatie neadecvata, ceea ce conduce la blocaje si la cresterea duratei de parcurs, la costuri de operare ale autovehiculelor, accidente si poluarea mediului inconjurator", se mai arata in document. Nici in ceea ce priveste podurile rutiere, situatia nu este mai stralucita: numarul total este de 3.286, in lungime de 138.568 de metri. Dintre acestea, 94 (4.131 m) necesita reparatii urgente si aproape 50% sunt, din punct de vedere tehnic, incadrate in clasa satisfacator sau mai jos.
Citește pe Antena3.ro
|
CE SCRIE LA CARTE
|
|
Potrivit normelor tehnice de proiectare si construire a drumurilor, autostrazile sunt definite ca "drumuri nationale de mare capacitate si viteza, rezervate exclusiv circulatiei autovehiculelor, prevazute cu doua cai unidirectionate separate printr-o zona mediana, avand cel putin doua benzi de circulatie pe sens si banda de stationare de urgenta". Legea spune ca acest tip de drum este prevazut cu intersectii denivelate si accese limitate, "intrarea si iesirea autovehiculelor fiind permisa numai prin locuri special amenajate". Drumurile incadrate la categoria "autostrazi" au fiecare banda de circulatie lata de 3,75 metri. In ceea ce priveste viteza, autostrazile sunt proiectate pentru ca autovehiculele sa poata circula cu 120 km/h la ses, 100 km/h la deal si 80 km/h in zonele de munte.
|
