x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Patria fara drumuri

0
Autor: Iohanna Onaca Purdea 11 Mai 2006 - 00:00

Cu cateva luni inainte de prognoza-ta aderare la UE, soselele Romaniei arata in continuare ca dupa razboi. Lanturile de promisiuni electorale zac prin gropile din asfalt in care se uzeaza masinile si nervii romanilor. Autoritatile se plang ca nu dispun de fonduri, dar nici nu par a intelege ce profit poate adu-ce efortul de a gasi solutii. Incepand din acest numar, o radiografie a soselelor Romaniei.

  • Cititi si: Zdrente / Cat costa 40 de kilometri de gropi?

    BLOCAJE. Majoritatea drumurilor necesita o reabilitare radicala. Atunci cand sunt demarate, lucrarile avanseaza cu greutate

    Incepand din acest numar, Jurnalul National publica o radiografie a soselelor Romaniei. Cu cateva luni inainte de prognozata aderare la Uniunea Europeana, lanturile de promisiuni electorale zac pe undeva prin gropile din asfalt in care se imbolnavesc masinile si nervii romanilor. Autoritatile se plang ca nu au fonduri, dar nici nu par a intelege ce profit poate aduce efortul de a gasi solutii.

    Soselele Romaniei sunt vechi si, in buna parte, nu corespund normelor europene. Reteaua de drumuri publice a Romaniei insuma 79.454 km la sfarsitul anului 2004, potrivit Institutului National de Statistica (INS). Dintre acestea, 15.712 km erau drumuri nationale, 35.215 km drumuri judetene si 28.491 km drumuri comunale. Dupa felul de acoperamant, 20.880 km erau drumuri modernizate cu imbracaminti din beton-ciment, asfaltice de tip greu si mijlociu sau pavate cu piatra cioplita. Lungimea drumurilor publice cu imbracaminti usoare rutiere era de 20.200 km, iar 38.374 km erau drumuri pietruite si de pamant.

    ULTIMII IN EUROPA. Datele statistice arata ca, la sfarsitul anului 2004, Romania avea 228 km de autostrada (reprezentand 1,4% din totalul drumurilor nationale), 5.868 km de drumuri europene (37,3%), 197 km de drumuri cu trei benzi de circulatie si 1.119 km de drumuri cu patru benzi. Densitatea rutiera in Romania, calculata in kilometri de drum la o mie de kilometri patrati, este de 33,1, cea mai scazuta comparativ cu tarile Uniunii Europene. In cele 15 state membre vechi ale UE, densitatea rutiera medie era de 116 km de drum la 1.000 km patrati, iar in Polonia indicatorul densitatii era (potrivit Agendei Eurostat 2005) de 79,9. Si in ceea ce priveste densitatea autostrazilor suntem ultimii din Europa, cu 0,5 km la 1.000 km patrati. Prin comparatie, densitatea in Bulgaria este de sase ori mai mare, potrivit Programului Operational Sectorial - Transport (POST), ianuarie 2006. De fapt, Romania nu este conectata la reteaua de autostrazi a UE.

    NEREGULI. "Din totalul retelei de drumuri nationale, 5.868 km (37,3%) sunt clasificati ca drumuri europene, corespunzator pentru traficul international, dar sectiuni lungi din aceasta retea nu sunt compatibile cu cerintele impuse de Acordul European referitor la cele mai importante artere de trafic international (AGR)", se arata in documentul POST, publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor. In traducere libera, nici macar ceea ce avem nu corespunde standardelor comunitare. "Capacitatile de circulatie la intrarile si iesirile din marile orase sunt depasite, lipsesc variantele ocolitoare ale unor localitati pentru traseele deschise traficului national si international. Multe drumuri nationale si europene au o capacitate de circulatie neadecvata, ceea ce conduce la blocaje si la cresterea duratei de parcurs, la costuri de operare ale autovehiculelor, accidente si poluarea mediului inconjurator", se mai arata in document.

    Nici in ceea ce priveste podurile rutiere, situatia nu este mai stralucita: numarul total este de 3.286, in lungime de 138.568 de metri. Dintre acestea, 94 (4.131 m) necesita reparatii urgente si aproape 50% sunt, din punct de vedere tehnic, incadrate in clasa satisfacator sau mai jos.

    AUTOSTRAZI. Romania este printre ultimele tari europene la capitolul autostrazi: 228 de kilometri. Comparativ, Germania (avand suprafata unei Romanii si jumatate) are peste 12.000 km de autostrada, Franta (ceva mai mare decat doua Romanii) atinge si ea aproape 12.000 km, Italia are o retea de autostrazi de circa 5.600 km, Marea Britanie detine 3.477 km, iar Austria 2.034 km. Elvetia (care ocupa cam a cincea parte din Romania) are 1.700 de kilometri de autostrada. Cat despre vecinii Romaniei, in Ungaria sunt peste 350 km de autostrada, iar in Bulgaria, 257 km.

    Planurile autoritatilor pentru perioada urmatoare sunt foarte ambitioase, premierul Calin Popescu Tariceanu anuntand recent ca in 2008 se vor afla in diverse faze de executie peste 840 de kilometri de autostrada. Daca punem la socoteala toate proiectele aflate in lucru sau in pregatire (Coridorul IV, Autostrada Transilvania realizata de americanii de la Bechtel, Autostrada Bucuresti-Brasov), pana in 2012 ar trebui sa avem circa 1.200 de kilometri noi de autostrada.

    CE SCRIE LA CARTE
    Potrivit normelor tehnice de proiectare si construire a drumurilor, autostrazile sunt definite ca "drumuri nationale de mare capacitate si viteza, rezervate exclusiv circulatiei autovehiculelor, prevazute cu doua cai unidirectionate separate printr-o zona mediana, avand cel putin doua benzi de circulatie pe sens si banda de stationare de urgenta". Legea spune ca acest tip de drum este prevazut cu intersectii denivelate si accese limitate, "intrarea si iesirea autovehiculelor fiind permisa numai prin locuri special amenajate". Drumurile incadrate la categoria "autostrazi" au fiecare banda de circulatie lata de 3,75 metri. In ceea ce priveste viteza, autostrazile sunt proiectate pentru ca autovehiculele sa poata circula cu 120 km/h la ses, 100 km/h la deal si 80 km/h in zonele de munte.
  • Citeşte mai multe despre:   autostradă,   drumuri,   patria fara drumuri

    Serviciul de email marketing furnizat de