Muzica tradiţională, leac pentru suflet!

20-21 iunie. Sibiu. Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA. Tarafuri şi Fanfare, ediţia a treia. Recurs la România - crezul Jurnalului Naţional. Mulţumim spectatorilor şi tuturor celor care nu şi-au uitat originile şi tradiţiile.

La Sibiu, sfârşitul de săptămână a fost dedicat iubitorilor muzicii tradiţionale româneşti. În Dumbrava Sibiului, la Muzeul ASTRA s-a desfăşurat cea de-a treia ediţie a Festivalului Tarafuri şi Fanfare, organizat de Jurnalul Naţional. O nouă filă din Marea Carte a crezului nostru, Recurs la România.

PRIMA ZI
La orele prânzului, în Dumbravă au început să sosească muzicanţii invitaţi în prima zi de festival. La strigarea lui Grigore Leşe, încă dinainte de a urca pe scenă, cu toţii şi-au dovedit măiestria în arta cântecului adus în Transilvania de prin toate colţurile României. S-a dorit a se crea o sărbătoare a muzicii din vatra satului, a strigăturilor care au stat de pază la uşa inimii românului, din cele mai vechi timpuri şi până azi. De când se ştie pe aceste meleaguri, românul cântă. Joacă. Iubeşte cu patimă. La bucurie sau la tristeţe, de fiecare dată ţăranul a compus un cântec care să-i exprime starea de spirit, trăirile, credinţele, visele.

La Dumbrava Sibiului, muzicanţii au adus în tolbă sufletul ţăranului român pus în versuri. 19 tarafuri şi fanfare strunite genial de Grigore Leşe au cântat în vatra satului sibian. Româneşte. De la doină la cântecul de mahala, de la horă la sârbă, la bătută, la brâuri şi haţegane. Muzică tradiţională.

Trebuie spus că "Tarafuri şi Fanfare" nu reprezintă doar un simplu festival, ci o stare de spirit, o certitudine, un vis împlinit, menit să readucă în atenţia publicului o muzică aproape uitată, o muzică din lada de zestre, care face parte din noi, din matricea noastră umană!

La patru ale amiezii, părea că din tot muzeul răsar muzicanţi! Fie tarafuri, fie fanfare, apăreau parcă de nicăieri şi îi conduceau pe oameni spre scena de pe lacul din centrul muzeului sibian. Grigore Leşe a anunţat un "Turn Babel". Suna ciudat. Amuzant. Oare ce voia să spună? Spectatorii s-au lămurit repede...

Fanfara din Fântânele, Taraful lui Gaciu din Soporu de Câmpie, Muzicanţi din Timocul Bulgăresc, Taraful din Vinerea, Fanfara de la Buneşti, Nea Costină Lăutaru' din Cezieni, Paganini din Săliştea de Sus şi Fanfara din Lămăşeni s-au contopit într-o cântare absolut fantastică, parcă ireală!

Cine ar fi crezut că, la un cântec de joc, fanfarele moldoveneşti ar putea cânta la unison cu tarafurile olteneşti ori cu gordunele maramureşene? Incredibil! Orele au trecut parcă pe nesimţite! Soarele dogoritor părăsise cerul, iar luna se oglindea în lacul din apropierea amfiteatrului. Rând pe rând, tarafurile şi fanfare au cântat şi încântat. Au zis de dor, de dragoste, de joc şi bucurie, cum s-au priceput mai bine.

Un "Căluşer ardelenesc" şi-a adus şi el contribuţia la reuşita unei zile minunate, o zi închinată muzicii tradiţionale. Credem că fiecare spectator s-a regăsit în cel puţin un cântec, cu atât mai mult cu cât, înainte de final, "Nu-i lumină nicări", una dintre cele mai frumoase hori ale lui Grigore Leşe, a unit toţi spectatorii într-un cor, nu doar muzical, ci şi de cuget şi simţiri.

La finalul primei zile a celei de-a treia ediţii a Festivalului "Tarafuri şi Fanfare", Grigore Leşe le-a dat "ordin" muzicanţilor să ridice lumea în picioare. O bătută moldovenească şi-o horă oltenească le-au amintit celor prezenţi că muzica autentică este de mare preţ. Dansatorii veniţi împreună cu muzicanţii au jucat cot la cot cu spectatorii într-o horă a bunei dispoziţii şi a trăirilor româneşti.




SĂRBĂTOAREA DUMINICII
Hora ce consfinţea sfârşitul primei zile de festival anunţa o zi de duminică şi mai reuşită! Dacă toţi cei 2.500 de oameni care au trecut porţile muzeului sâmbătă pentru a-i vedea zicând cu foc pe muzicanţii chemaţi la festival, duminică, mai bine de 4.500 de oameni s-au adunat la amfiteatru, în Muzeul ASTRA. Copii, tineri şi bătrâni.

Trei generaţii care aşteptau cu nerăbdare urcarea pe scenă a muzicanţilor. Spectatorii s-au adunat cu o oră mai devreme. Astfel că apariţia Fanfarei din Smârdan şi a celei din Rupea de pe aleile ce îmbrăţişează lacul a stârnit ropote de aplauze în rândul spectatorilor.

Ulterior s-au apropiat de scenă şi Rapsozii Gorjului, Grupul Iza, Taraful lu' Cristi lu' Cătăroiu din Tismana, Taraful din Morunglav, Taraful lui Nistor de la Cetate, Banda lui Nea Alită Piţigoi, formaţia Trei Parale şi Fanfara din Dârvari - Mambo Siria. Muzica orăşenească şi-a făcut simţită prezenţa prin intermediul formaţiei Trei Parale.

Comunităţile din Vinerea şi Gura Râului s-au alăturat crezului nostru, al Jurnalului Naţional: Recurs la România. Sâmbătă, comunitatea din Vinerea, purtând straie alese din lăzile de zestre, a venit cu bucate specifice zonei. Păreau desprinşi din fotografiile pe care le vedem în colecţiile vechi ale bunicilor noştri.

Cei care cred cu tărie în moştenirea străbună au venit să ne susţină. Duminică, o altă comunitate, de astă dată din localitatea Gura Râului, s-a alăturat Jurnalului Naţional şi Recursului la România. Cu toţii cred că tradiţiile trebuie respectate şi puse în valoare. La Gura Râului există o deviză: "Îmbracă-te româneşte". Purtând hainele strămoşeşti, copii, tineri şi vârstnici au venit la Festivalul "Tarafuri şi Fanfare". Prezenţa lor a fost foarte apreciată.

Spre seară au fost pornite iar horele. "Turnul Babel" al muzicanţilor s-a repetat, spre bucuria celor prezenţi. Până la urmă, cu toţii şi-au dat seama că importantă nu e zona din care vin muzicanţii, ci muzica în sine. "Licoarea" vie ce pătrunde în sufletul celor care ştiu să asculte cu adevărat. După ce Grigore Leşe le-a cântat cu bucurie, spectatorii s-au prins din nou în horă. O horă românească, un joc din străbuni.

Când evenimentul era aproape de final, au fost pornite ropote de aplauze. Recurs la România a fost cuvântul magic rostit de Grigore Leşe: "Bravo, Jurnalul Naţional! Mulţumim!". Se scanda în public! Finalul a fost de mare preţ. Fanfarele au pornit de pe scenă în aplauzele spectatorilor pe aleile Muzeului ASTRA. În ciuda temperaturii scăzute, muzica s-a dovedit leac împotriva frigului, dar şi leac pentru suflet. Fanfara din Smârdan le-a cântat din nou sibienilor, care s-au pornit la joc. În ropote de aplauze, muzicanţii au urcat scările spre ieşirea din muzeu, unde s-a încins din nou jocul.

Târziu, în noapte, muzicanţii au zis cu patos numeroase cântări, apoi au interpretat "Cântec pentru Bucovina". La finalul melodiei, în aplauzele publicului, fanfara a părăsit curtea Muzeului ASTRA.

Susţinătorii evenimentului organizat de Jurnalul Naţional sunt Consiliul Judeţean Sibiu, Transgaz, Simba Catering, Roşia Montana, Petrom şi Pensiunea Carelor, cărora le mulţumim!