Colapsul jocurilor piramidale de tip Caritas a fost urmat un alt "tsunami" financiar, cu adevarat devastator: prabusirea catorva banci, ruinate cu bunastiinta si aduse in stare de faliment.

Jocurile piramidale au fost doar unul dintre episoadele dramatice ale "apocalipsei" care a zguduit economia romaneasca in ultimii 17 ani. Colapsul circuitelor de tip "Caritas" a fost urmat un alt "tsunami" financiar, cu adevarat devastator: prabusirea catorva banci, ruinate cu buna stiinta si aduse in stare de faliment.

Inca de la inceputul anului 1990, Romania a fost impanzita de nenumarate banci, mai mari sau mai mici. Prezentate "beneficiarilor" sub sloganuri care mai de care mai promitatoare, aceste noi institutii bancare erau considerate jaloanele ce marcau reintrarea Romaniei in capitalism. Brusc, dupa 1995 a inceput sa devina insa tot mai clar ca, in ciuda impresiei de prosperitate data de sediile lor super-luxoase, cele mai multe dintre aceste institutii erau doar niste colosi cu picioare de lut. Ascuns cu grija, acest adevar a inceput totusi sa se vada chiar si cu ochiul liber. Cu vistieriile macinate de credite imense, date unor "beneficiari" carora nici prin cap nu le trecea sa le mai si restituie, cateva banci au intrat rand pe rand in incapacitate de plata. Ajunsi la ananghie, sefii lor si-au justificat esecul prin tot soiul de argumente care mai de care mai sofisticate, menite sa ascunda un adevar cutremurator: falimentul le batea la usa.

Incercand sa-i prosteasca pe depunatorii intrati in panica, bancherii si-au descris activitatea ca pe un lant de "inginerii financiare" complexe, ce nu puteau fi intelese de profani. Apoi adevarul a erupt violent. In doi-trei ani, mai multe banci s-au ruinat fara speranta de redresare, iar notiunea de "inginerie financiara" a devenit sinonima cu cea de hotie pusa la cale de mafia "gulerelor albe". Prabusirea bancilor a adus disperarea in casele a peste cinci milioane si jumatate de romani.

Specialistii estimeaza ca paguba totala, inregistrata atat de cei care au crezut in infailibilitatea bancilor, cat si de bugetul de stat care a trebuit sa preia socul financiar provocat de falimente, a depasit sase miliarde de dolari. Sase miliarde intr-o perioada in care statul roman obtinea cu greu imprumturi externe de cateva sute de milioane de dolari.

JUSTITIE OARBA SI IMPOTENTA. Intr-o tara normala, cu o justitie cu adevarat independenta, lantul de falimente care a fost la un pas de a arunca toata tara in aer ar fi umplut puscarile cu "gulere albe". La noi nu a fost nici pe departe asa. Chemata sa faca lumina intr-un hatis dezastruos de afaceri, justitia noastra a preferat sa-si asume rolul de "Cooperativa Nufarul" care, in loc sa-i pedepseasca pe bancherii falimentari, s-a straduit si pana la urma a si reusit sa nu-i trimita pe aproape nici unul dupa gratii.

Pentru linistirea deponentilor pagubiti, intre 1995 si 2001 s-au deschis mai multe anchete penale care i-au vizat pe cativa dintre sefii bancilor falimentare. Cu timpul, lumea a inceput sa uite, iar pagubitii si-au acceptat soarta. In anii care au urmat, "ingineriile financiare" au continuat prin diverse "jonglerii juridice" mai putin vizibile, dar la fel de nocive. Apoi, anchetele penale s-au incheiat prin procese care au tinut un timp pagina intai a ziarelor.

Cu timpul, procesele au intrat si ele in uitare. Iar rezultatul a fost cel cu care ne-am obisnuit in multe alte situatii asemanatoare. Cand nu au fost scapati printre degete, "rechinii" s-au ales, in cel mai rau caz, cu cateva luni de arest preventiv. Scosi din "joc", foarte putini dintre ei au facut insa puscarie de-adevaratelea. Iar problema recuperarii de la ei a pagubelor produse, nici macar nu s-a pus vreodata in mod serios.

ALELUIA! Nici Dumnezeu nu a mai fost dispus sa salveze BIR de la faliment

DIN "DACIA FELIX" PANA IN ELVETIA. "Dacia Felix" a fost prima banca intrata in faliment. Actionarul principal, Sever Muresan, care era si membru in Consiliul de Administratie, impreuna cu prim-vicepresedintele Horia Mircea Hossu au fost cei doi "artizani" care au adus-o in aceasta stare.

Ancheta penala declansata la inceputul anului 1997 a scos la iveala faptul ca, lucrand in tandem intre 1993 si 1995, cei doi au usurat vistieria BDF cu peste 160 de milioane de dolari. In 1997, Parchetul General a dispus arestarea lui Muresan si a lui Hossu.

Dupa doar cateva luni, ambii au fost pusi in libertate. La incheierea anchetei, dosarul BDF a fost preluat de Tribunalul din Cluj. Apoi a fost stramutat la Suceava. In 1999, Curtea Constitutionala de la Geneva l-a condamnat pe Muresan la trei ani si jumatate de inchisoare pentru niste alte "inginerii financiare" internationale legate de banii "evaporati" de la BDF, iar elvetienii l-au arestat pe Muresan la Budapesta si l-au trimis in tara, sa-si execute aici pedeapsa. Indiferenti la performanta elvetienilor, magistratii suceveni l-au pus pe Muresan in libertate dupa mai putin de o luna de arest preventiv.

In anii urmatori, procesul s-a tot tarat, stramutat de la o instanta la alta. Pana la urma, in mai 2003, Judecatoria din Constanta a decis achitarea lui Muresan si Hossu. Tot justitia a facut ca nici din cele peste 160 de milioane de dolari de la Dacia Felix sa nu se mai recupereze mare lucru.

1997-2002 Fapta: "Tun" de 1,8 miliarde USD, dat in vistieria Bancorex Victima: Bugetul de stat, care si-a scos paguba din buzunarele noastre Vinovat: Razan Temesan Pedeapsa: Cateva luni de arest preventiv 1996-1998 Fapta: Jaf de aproape 1,5 miliarde USD, la Bankcoop Victima: 600.000 de deponenti si bugetul de stat de la care s-a recuperat paguba Vinovat: Fostul director Alexandru Dinulescu, singurul bancher ajuns dupa gratii Pedeapsa: Zece ani de puscarie, din care a executat deja trei 1993-1995 Fapta: "Gaura" de 160 de milioane USD in vistieria bancii "Dacia Felix" Victima: Bugetul de stat Vinovati: Sever Muresan si Mircea Horia Hossu Pedeapsa: Nici una, in afara de cateva luni de arest preventiv 1997-2000 Fapta: Prabusirea Bancii Internationale a Religiilor, soldata cu un prejudiciu de 2.000 de miliarde de lei Victima: Cateva sute de mii de deponenti si bugetul de stat Vinovati: Nimeni Pedeapsa: Nici una

Fosta pusculita a Securitatii

DEMOLATORUL. Razvan Temesan, bancherul caruia trebuie sa-i platim salariile pierdute dupa ce a fost demis

Banca Romana de Comert Exterior (BRCE) a fost infiintata pe timpul comunistilor, in anul 1968. Conform unor informatii, niciodata recunoscute oficial, printre primii sai actionari s-au numarat si anumiti capi ai mafiei italiene din anturajul lui Lucio Gelli, aflati deci in legatura cu gruparea Proaganda Due. Timp de peste doua decenii, prin intermediul BRCE s-au derulat cele mai multe operatiuni comerciale speciale efectuate de regimul comunist. Dupa 1989 s-a aflat ca majoritatea tranzactiilor s-a derulat prin intermediul unor intreprinderi de comert exterior in cadrul carora erau angajati ofiteri de securitate ai Directiei de Informatii Externe. Valuta provenita din OV (operatiunile valutare), dar si din comisioanele aferente acelor tranzactii era depusa in conturi secrete deschise pe numele unor ofiteri DIE. Dupa 1990, Bancorex si-a pastrat statutul de banca specializata in tranzactii financiare externe, fiind considerata un fel de "regina" a bancilor din Romania. Sloganul ei publicitar era "O banca pentru mileniul trei", iar, la un moment dat, toate marile afaceri din Romania postdecembrista s-au derulat prin conturile Bancorex. Prin ea au circulat banii proveniti din incalcarea embargoului impus fostei Iugoslavii, dar si cei rezultati din "operatiunile speciale" concretizate in tranzactii cu armament. Tot de la Bancorex au provenit banii care au ajuns la Adrian Costea in 1996, in schimbul catorva milioane de afise electorale comandate de PDSR, precum si pentru tiparirea albumului "Eterna si fascinanta Romanie". Iar acestea au fost doar varful aisbergului. Marile "tunuri" date in vistieria Bancorex au constat intr-o serie de credite imense acordate unor firme care nu au mai restituit banii niciodata. "SANCA", Elvila, Paniro Bucuresti, grupul "Poolgec", IIRUC (de numele caruia este legat scandalul Megapower) au fost doar cativa dintre beneficiarii unor asemenea credite. De asemenea, intre 1992 si 1996, Bancorex a mai acordat si peste 5.000 de credite cu dobanda preferentiala de 8%-12%, de care au beneficiat persoane importante din Politie, din serviciile secrete si din justitie, precum si diferiti reprezentanti ai clasei politice. Primele semne ale declinului Bancorex au aparut la inceputul anului 1997, cand la conducerea institutiei se afla bancherul Razvan Temesan. Peste doar cateva luni, la 9 iulie, Temesan a fost arestat preventiv pentru catva timp. Pus in libertate, el a mai fost arestat si pus in libertate inca de trei ori. Intrat adanc in atentia Parchetului General, Temesan era cercetat la un moment dat in 17 dosare penale diferite. Apoi, dupa anul 2000, scandalul Bancorex a inceput sa intre intr-un con de umbra. In doar doi ani de procese Temesan a fost achitat de toate infractiunile pentru care fusese trimis in judecata. Mai mult decat atat, spre sfarsitul anului 2002, fostul director al Bancorex a obtinut o sentinta prin care justitia stabilea ca demiterea lui de la carma bancii aduse in sapa de lemn era ilegala. Si pentru ca cercul sa se inchida perfect, Razvan Temesan s-a adresat aceleiasi justitii careia i-a cerut sa-i recupereze salariile cuvenite din momentul in care a fost demis din functie. In urma lui a ramas praful de pe toba si un prejudiciu total de peste 1,8 miliarde de dolari. Bani pe care i-au platit toti romanii, in calitatea lor de contribuabili la bugetul de stat.

BANII DIN BANCA DOMNULUI

Inca de la aparitia sa, Banca Internationala a Religiilor s-a definit ca o societate bancara cu capital privat, roman si strain, infiintata prin initiativa Centrului International Ecumenic. Cu timpul, banca a inceput sa ofere anumite "produse bancare" specifice: Certificate de depozit pentru credinciosi, Certificate de depozit pentru Sfantul Craciun sau Certificate pentru contul de depozit "Revelion 2000". Tot la BIR a avut cont deschis si Patriarhia Romana. Aura de bancheri ai tuturor bisericilor nu i-a impiedicat pe angajatii acestei banci sa aiba legaturi de afaceri si cu Federatia Romana de Fotbal, Loteria Nationala ori cu SNCFR. Afacerile au mers foarte bine si, la un moment dat, depozitele populatiei la Banca Internationala a Religiilor erau de aproximativ 2.000 de miliarde de lei. Primele dificultati au aparut in 1997 si au fost provocate mai ales de acordarea haotica a unor mari credite. La 10 iulie 2000, Banca Internationala a Religiilor a intrat in faliment. Incercand sa mai recupereze cate ceva, lichidatorii au pus in vanzare toate activele bancii, de la sedii pana la aparatura de birou. Semnul clar al falimentului a fost faptul ca pentru a mai recastiga cate ceva din banii irositi s-au pus in vanzare pana si literele turnate in alama ale firmei de la sediul central din Bucuresti. Cazurile prezentate nu sunt singurele "tunuri" din ultimul deceniu. In schimb, sunt cele mai mari. Iar lista bancilor aduse in sapa de lemn este cu mult mai lunga. Falimentul Bancii "Agricola" a provocat un prejudiciu de peste 800 de milioane de dolari. Marcel Ivan si Steriu Popescu au golit si ei vistieria "Credit Bank", de unde au acordat mai multor firme credite de peste 20 de milioane de dolari, care nu au mai fost restituite niciodata. Crahul bancii "Albina" a adus si el disperarea in casele celor peste 33.000 de deponenti care i-au incredintat un total de 23,3 milioane de dolari. Aflate in conexiune cu "Afacerea FNI", "rostogolirea" unor mari sume de bani intre BID si BRS a adus un alt prejudiciu, de peste 25 de milioane de euro. Iar, pana acum, pentru toate aceste "tepe" si "tunuri" nu a raspuns aproape nimeni. Si nici nu va mai raspunde vreodata.

BANKCOOP

CONDAMNAT. Alexandru Dinulescu, singurul bancher trimis dupa gratii Infiintata in 1990, pe scheletul fostului Centrocoop, Banca de Credit Cooperatist "Bankcoop" a fost a doua "gaura neagra" care a secatuit sistemul financiar postdecembrist. Declinul ei a inceput in 1996, sub directoratul lui Alexandru Dinulescu. Falimentul Bankcoop a adus un prejudiciu estimat la peste un miliard si jumatate de dolari si a lasat cu buzele umflate peste 600.000 de fosti clienti. "Ingineria financiara" a fost tot acordarea unor credite care nu au mai fost restituite. Dinulescu a fost arestat la 19 februarie 1997, dar trei luni mai tarziu a fost eliberat sub control judiciar. A fost tinut sub control atat de bine, incat a reusit sa fuga din tara. Ancheta a continuat in lipsa lui si, la finalul acesteia, el a fost trimis in judecata pentru o banala luare de mita. La capatul procesului, judecat in lipsa inculpatului, Dinulescu a fost condamnat la zece ani de inchisoare. Refugiat in SUA, a fost arestat de autoritatile americane si trimis in tara in primavara anului 2003. Este unul dintre putinii bancheri care fac puscarie si se afla dupa gratii chiar si in acest moment.

MANEVRE

Bancorex a acordat in 1994 un credit de un milion de dolari unei fabrici din Slobozia. Creditul era garantat cu rondul de flori din fata intreprinderii si cu poarta de la intrarea principala. Dacia Felix a acordat un credit de 1,5 milioane de dolari garantat cu o turma de oi. Bankcoop a acordat un credit de 2,5 milioane de dolari, credit garantat cu un cimitir. Ulterior, de pe urma "garantiei" nu au mai putut fi obtinuti decat 100.000 de dolari. Ilie Alexandru, "baronul de Baragan", a primit de la "Credit Bank" 1,2 milioane de dolari, 2,1 milioane de marci si 28,8 miliarde de lei. Conacul "Dallas", ridicat de el cu acesti bani langa Slobozia, moare lent, macinat de colb si uitare.