x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Campaniile Jurnalul România, o nouă Sicilie?

România, o nouă Sicilie?

de Adriana Duţulescu    |    08 Mar 2010   •   00:00
România, o nouă Sicilie?
miscarearezistenta.jpgDe ce au ajuns personaje ca Solomon, Gu­­tău sau Becali să fie "corupţii din ini­mile noastre"? De ce Biserica sau perso­na­lităţile culturale se aliază mişcărilor de protest pentru eliberarea unui personaj prins cu 50.000 de euro şpagă? Sociologii şi psihologii spun că tradiţia corupţiei face parte din etosul naţional.

Românii nu mai ies în stradă să îşi apere drepturile, să stri­ge după o viaţă mai bună, să răstoarne sistemul, aşa cum au făcut-o acum 20 de ani. Ies doar în faţă Palatului Victoria atunci când sunt membri de sindicat, agită pancarte atâtea ore cât au autorizaţie de miting şi se duc apoi acasă, aşteptând să le pice din cer minunea nivelului de trai crescut.

Românii sunt un popor pasiv, mămăliga nu mai explodează, poporul s-a re­sem­nat colectiv în faţa sorţii şi a guvernărilor. Însă în ultimul an mămăliga a explodat pe ici pe colo nu pentru binele comun al naţiunii, ci pentru interesul punctual al unor personaje controversate, cel puţin dubioase, şi în toate cazurile cu cătuşe pe mâini. Când Gigi Becali a fost arestat, au venit oameni sărmani din fundul Moldovei să strige în faţa Palatului Justiţiei pentru eliberarea lui. Când primarul de la Râmnicu Vâlcea, Mircea Gu­tău, a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru luare de mită a ieşit oraşul în stradă să ceară răsturnarea condamnării şi primarul puşcăriaş a fost declarat "cetăţean de onoare" al municiupiului.


BOR ŞI ACADEMICIENII SAR ÎN APĂRAREA "CELOR ÎN NECAZ"

Săptămana trecută, la Craiova, au ieşit oamenii în stradă pentru "Antonie Solomon, primarul din inimile noastre". Aproxi­ma­­tiv 50 de localnici din satul Leamna, acolo unde primarul So­lomon are o casă de vacanţă şi a dat bani pentru construcţia unei biserici în urmă cu mai mulţi ani, au făcut o slujbă specială, pentru a se ruga şi a da acatiste pentru edilul arestat preventiv.

În timp ce preotul spunea rugăciuni pentru iertarea păcatelor lui Antonie Solomon, în curtea bisericii mai mulţi tineri scandau numele edilului Craiovei şi afişau pancarte pe care scria "So­lo­mon, primarul primarilor", "Infractorii liberi, primarul ade­vă­rat arestat". "Dumnezeu este alături de slujitorii săi şi îi ajută pe toţi atunci când sunt la nevoie. În fiecare duminică, Antonie Solomon, ctitorul bisericii noastre, vine împreună cu familia la slujbă. Noi sperăm ca duminică să calce pragul lăcaşului nostru", le-a spus enoriaşilor preotul Alexandru Gaşpar.

Reacţia BOR a fost dezarmantă: "Biserica se roagă pentru cei în necaz". "Există rugăciuni pentru cei bolnavi, pentru cei aflaţi în necaz, pentru cei întemniţaţi. Biserica nu poate să facă diferenţe între credincioşi, să-i împartă pe categorii, ci se roagă pentru toată lu­mea", a declarat pentru Agerpres preotul Constantin Stoica, pur­tă­torul de cuvânt al Patriarhiei.

Mişcările de solida­ritate cu primarul care fusese prins că a primit (doar) 50.000 de euro şpagă nu s-au oprit aici. În semn de solidaritate cu primarul Antonie Solomon, angajaţii Primăriei Craiova au afişat joi la toate ghi­şeele unde se lucrează cu publicul mesajul "Antonie Solomon, primarul din inimile noastre". De asemenea, angajaţii din Pri­măria Craiova au afişat un mash pe faţada Primăriei cu mesajul "Un suflet mare nu poate fi închis niciodată". Au venit şi mesaje de susţinere din partea unor personalităţi culturale, inclusiv din partea fostului Preşedinte al Academiei Române, Eugen Simion.


COMPLICITATE CU SISTEMUL MAFIOT
Jurnalul Naţional a încercat să afle răspunsul la întrebarea "de ce ies românii în stradă să îi apere pe mafioţi?" de la sociologi şi psihologi. Explicaţia oferită de aceştia este o asemănare între socie­tatea românească şi cea siciliană, unde există o rezistenţă a cetăţenilor faţă de stat şi o complicitate tradiţională cu sistemul mafiot.  

Sociologul Cristian Pârvulescu susţine că "situaţia din România seamănă cu cea din Sicilia". "Rezistenţa împotriva statului şi în Sicilia, şi în Romania infiltrează societatea", a explicat acesta, precizând că există o legătură între gradul de sărăcie al unei populaţii şi toleranţa acesteia faţă de corupţie.

"Poţi stabili o co­relaţie între gradul de sărăcie şi tole­ranţa faţă de corupţie. Aici mă bazez chiar şi pe sondaje, chiar dacă mai vechi, de prin 2000, făcute în mai multe ţări din zonă şi care scot la iveală tradiţia toleranţei faţă de corupţie în ţările cu sărăcie mai mare. Corupţia nu este un dat, dar într-un stat în care instituţiile nu s-au maturizat corupţia este văzută ca un mijloc de a-ţi rezolva nişte probleme", a spus Cristian Pârvulescu.

El este însă de părere că nu se poate vorbi despre un fenomen genera­lizat, ci despre anumite grupuri de presiune, folosite de anumite personaje, gen Solomon, Becali sau Gu­tău, pentru a influenţa în favoarea lor Jus­tiţia, având sorţi de izbandă tocmai din cauza faptului că instituţiile statului nu sunt puternice. "Nu putem vorbi des­pre întreg poporul, sunt grupuri de presiune care pot influenţa Justiţia, pot timora jude­că­torii, ne aducem aminte că în cazul Becali au fost ameninţări la adresa ma­gistraţilor", a explicat sociologul.


SIMPATIE PENTRU MAFIOŢI
Şi psihologul Alfred Dumitrescu vor­beşte despre o tradiţie a corupţiei la ro­mâni, spunând că "toleranţa faţă de co­rupţie este de fapt o expresie eu­fe­mis­ti­că". "Corupţia este o tradiţie veche de când ne ştim. Să ne gândim la acel cântec care îi motivează pe tineri de 20-30 de ani, Andri Popa - am avut mereu o mare simpatie pentru haiducul care ia de la bogaţi şi mai dă câte ceva şi la săraci.

În ultimă instanţă, este vorba despre simpatia faţă de ideea obţinerii lejere a unor avantaje şi opoziţia faţă de ideea sculatului de dimineaţă şi a mersului la muncă. Chestia asta face parte din etosul na­ţio­nal, dar nu cred că românii ies în stradă din proprie iniţiativă. Românii nu ies în stradă decât dacă îi scoate cineva, eventual contra cost, nişte persoane carismatice, în jurul cărora s-au construit nişte sisteme", explică psihologul Alfred Du­mi­trescu.

Şi acesta susţine asemănarea cu complicitatea sicilienilor la sistemul mafiot, dar spune că sistemul în sine este generat tot de populaţie. "Dacă un fe­no­men de tip Mafie apare într-o societate, înseamnă că populaţia îl generează, nu îl tolerează. Atunci, intervenţia statului este trăită ca o imixtiune într-un mod de a funcţiona care este perceput drept firesc. Nu e ca şi cum am vorbi despre o socie­ta­te sănătoasă din punct de vedere moral, în care a apărut o anomalie. De ce nu vorbim, de exemplu, despre Mafia norvegia­nă? Sistemul de tip mafiot nu apare decât dacă este generat de populaţia însăşi", a mai explicat psihologul.

×
Subiecte în articol: mişcarea de rezistenţă