x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Arte Vizuale Alternativa la drama cotidiana

Alternativa la drama cotidiana

de Claudia Daboveanu    |    27 Ian 2006   •   00:00
Alternativa la drama cotidiana

La ARCUB, actorii ne spun o poveste de dragoste si ura. Totul penduleaza intre doua stari pe muchie de cutit. Un show semnat Peca Stefan si Carmen Lidia Vidu.

Dupa parerea unor critici de teatru exista o penurie de texte valoroase romanesti de dramaturgie. In acest context, la ARCUB se joaca o piesa de teatru underground: "I Hate Helen", de Peca Stefan.

Comedia alternativa o jucam cu totii. Cel putin asta-i senzatia pe care-o ai de indata ce-ncepe piesa. Qui pro quo? Cine stie, desi ne consideram oameni normali la cap (cu oarece suspiciuni de schizofrenie). Din partea altora, fireste.

Ce-i pe scena nu-i si-n viata. Poate seamana, dar... Dar ce? Cand traiesti cu impresia ca tot ce-ai citit, invatat si trait ar fi putut avea o alta finalitate, nu mai stii daca ai vrea sa continui jocul. Ca sa fie mai palpitant, iubirea se transforma-n ura. Cele mai cretine desene animate devin serialul preferat. Blonda absoluta (cu vadite calitati de miss dansatoare la bara-ntr-o telenovela) devine iubita adorata. Pentru a o salva dintr-o marsava casatorie c-un grec (puah!), prietenii cei mai buni se transforma-n asasini cu sange rece. Dar asupra tuturor vegheaza iepurasul spatial Emerson, un fel de deus ex machina al universului, fie el si fictiv.

HATE STORY. Povestea lui Steve, caci asa-l cheama pe personajul caruia i se intampla toate cele, e foarte simpla. Satul de o lume suficient de inglodata-ntr-ale ei incat sa nu-i mai pese si de el, Steve isi creeaza propriul univers: o camera sordida, bine "mobilata" cu cutii de bere si desene (aparent) fara sens pe pereti, de unde emite (ilegal) o emisiune tv pe internet. N-o sa credeti, in cutia asta mediatica, unde ai impresia ca nu-i lipseste nimic (de sex virtual ai auzit, banuiesc), patrunde o juna. Una in carne si oase. Draguta. Si, ca sa fie pe trend (citeste cool), parul ei ca pana corbului devine dintr-o data blonda à la Barbie. Asa costumata, cu voce pitigaiata y compris, ii ia mintile lui Steve, care-o cere de nevasta in direct, in propriul show. "Cre’ ca da", raspunde Helen, caci despre ea e vorba, la intrebarea: "Vrei sa te mariti cu mine?" si pleaca la Paris, cu o bursa (asa-i ca Erich Segal ar fi fost gelos pe-o asa intorsatura a lucrurilor, pe care el n-a dat-o in al sau best seller "Love Story", preferand s-o omoare c-un cancer galopant pe biata Jennifer?), unde pare intr-adevar sa se marite. Dar nu cu Steve, ci cu Stamos... Si-atunci, cum sa n-o urasti pe Helen? Ura e cea care-l aduce cu picioarele pe un pamant real pe Steve. Povestea de dragoste s-a transformat subit intr-una de ura, iar Jerks si iepurasul Emerson, singurele personaje fidele din jurul lui, ii alimenteaza dorinta de razbunare. Desenele de pe pereti devin descifrabile: "I Hate Helen" e scris cu sange, iar punctul pe "i" e chiar capul dramaturgului Peca Stefan.

COLAJE DE PERSONAJE
Cu Marius Manole (Steve), Antoaneta Cojocaru (Helen), Bogdan Dumitrescu (Jerks), Mihai Cuciumeanu (Emerson), Rodica Ioana Ionescu (Stamos) si Iulian Postelnicu pe post de... Peca, regizoarea Carmen Lidia Vidu a realizat un spectacol-parodie al vremurilor noastre, "bombardate" de o avalansa de informatii de cele mai multe ori kitschoase, indoielnice. Proiectiile in timp real, mixajele muzicale si animatia dau senzatia unui spatiu alienant, inecat in alcool si "praf", pe care poti da vina linistit daca-n viata ai cam dat-o-n bara.

×
Subiecte în articol: culture club