Ca$$a Loco - Un oras pacalit

Nu stiu cata lume stie, dar noi, cei ce scriem deja de sapte saptamani in Jurnalul, suntem din Bistrita. Localitatea Bistrita, nu Bistrita-Nasaud… Asta e judetul. O confuzie des intalnita.

Nu stiu cata lume stie, dar noi, cei ce scriem deja de sapte saptamani in Jurnalul, suntem din Bistrita. Localitatea Bistrita, nu Bistrita-Nasaud… Asta e judetul. O confuzie des intalnita.

Ei bine, faptul ca suntem de la 450 de km de Capitala e un lucru pana la urma foarte bun. E bine sa percepi altfel ceea ce se intampla aici. E bine si sa creezi altfel muzica, sa nu te inscrii in derizoriul industiei muzicale romanesti care se rezuma la doua laturi: dance si pop - dragoste, iubita mea, m-ai parasit, o sa fim impreuna, am luat-o razna - si alte penibilitati de genul asta. Apoi mai e asa-zisul hip-hop care, la randul lui, are doua laturi: Mafia si Parazitii si penibilii ce vorbesc de cartier, droguri, doua sau sase sau paispe femei. Cam asta inseamna muzica romaneasca promovata, prezenta in media. Astfel, nu a fost tocmai rau sa venim de unde Bucurestiul si Romania sunt percepute altfel. Ne-am comportat si noi altfel, am creat altfel si am avut rezultate pe masura.

In 1999, cand am plecat in cautarea "marelui succes", am lasat Bistrita ca un oras cochet, micut, dar foarte curat si ingrijit, cu centrul proaspat pavat si cateva bulevarde proaspat iluminate. Un oras care aspira - incet, dar sigur - la titlul de "oras european", o zona care avea mari sanse de a deveni un loc de un interes deosebit, din punct de vedere comercial si turistic.

Am fost de atunci, firesc, de zeci si sute de ori in Bistrita, ne-am petrecut mult timp acolo, dar am vazut cu tristete, pe zi ce trece, cum orasul nici macar nu stagneaza, ci se distruge! Strazile nu sunt cu gropi, sunt cu adevarate piscine, cratere, ce in fiecare luna sunt mai adanci. "Sapaturi arheologice" care sunt astupate cu asa-zisul asfalt o data, de doua ori pe an, iar aceste "reparatii" gen "cascadorii rasului" tin o saptamana maximum! In plus, Bistrita, orasul celebru pentru curatenie, a devenit o zona in care praful de o palma e prezent peste tot. In centrul in care cladiri istorice sunt in semiruina - PRAF, pe langa piata agroalimentara, unde comerciantii vand sosete si cola - PRAF, pe langa gara, unde taxiuri, autobuze si microbuze se amesteca minunat cu tarabe pline de legume si fructe luate cu japca de la tarani - PRAF, peste tot - PRAF! Asta e orasul Bistrita acum, in 2006, cu cateva luni inainte de a intra (cica) in Europa. Legal, nu la fel cu vrajeala tip "excursii in Spania si Italia".

Bistrita poate concura cu succes, doar ca la dimensiuni mai mici, cu Brasovul sau Sibiul. Dar degeaba! Avem o fata frumoasa cu un tata imbecil. Cam asta e ideea. O fata frumoasa, caruia "tatal" nu ii da bani de sala, de epilat, de solar si asa mai departe! Un "tata" care stie sa isi rezolve problemele lui, stie sa faca orice, doar ca sa ii fie lui bine, dar isi baga piciorul in Bistrita, pardon, in fiica-sa!

Acum cativa ani, cand lucrurile mergeau bine, oamenii din Bistrita s-au gandit ca, intr-un judet transilvanean, nu e bine sa avem un primar oltean, un tip care chiar facea treaba, asa ca au ales "omul locului". Astazi, lumea din Bistrita e nemultumita si indignata, dar noi spunem doar atat. Ati ales ceea ce ati meritat. Sa fiti sanatosi, dragi bistriteni! Ati fost pacaliti bine!