Comentatorul care "ia foc" pe stadioane

A strigat "Goooooool!" pana a oprit tramvaiul in loc. Are un stil vulcanic de a comenta meciurile... Cam asa ar putea fi descris, pe scurt, comentatorul radio Ilie Dobre.

In fuleu spre 1.000 de transmisiuni

Are un gol care a oprit tramvaiul in loc si un stil vulcanic de a comenta meciurile... Nu vrea sa il schimbe, pentru ca lumea il apreciaza. Chiar daca sunt si unii "carcotasi" care-l acuza ca ii copiaza pe sud-americani.

CONVINGERE. Ilie Dobre se considera mult prea vulcanic pentru a putea fi crainic de televiziune

Aceasta este, pe scurt, descrierea lui Ilie Dobre, comentatorul sportiv de radio care "ia foc" pe stadioane. De ce "ia foc"? "Am un principiu: cand comenteaza cineva, mai ales la radio, publicul ascultator trebuie sa sara de pe scaun, nu sa adoarma".

PASIUNE. Ilie Dobre s-a nascut intr-un sat de langa Dragasani, unde nu exista nici macar curent electric. Asculta transmisiuni de fotbal la aparatul radio cu baterii al unui vecin. "Erau Ion Ghitulescu, Sebastian Domozina, Dan Voicila, Nicolae Soare si toti ceilalti. Mi-a intrat in sange acea transmisiune multiplex. Mi-am spus ca trebuie sa ajung crainic de fotbal numai la radio si sa fac Facultatea de Istorie", a adaugat el.

INVATACEL. Pana sa intre in radio, Ilie Dobre a purtat o discutie cu Gheorghe Minoiu, pe care il credea sef. I-a spus ca "aici" nu vine oricine. "Aici trebuie sa fii scriitor", a fost replica regretatului Minoiu. "Asa am ajuns la Viata Studenteasca. Am debutat cu Ion Cristoiu, care m-a format. Nu m-a pus de la inceput sa scriu despre fotbal. Ma trimitea pe teren sa fac anchete. Am scris si despre caminele studentesti. Au urmat Flacara, Cutezatorii, Romania Libera, Scanteia Tineretului. Am mers cu vreo sapte-opt publi-catii o data si cu Facultatea de Istorie la zi, cu medii peste noua. M-am dus cu un brat de ziare pentru a putea da probe", a mai spus Dobre. Era prin anii 1976-1977. El si Dumitru Pelican s-au prezentat la concurs. Cu toate ca erau 60 de candidati pe un loc, amandoi au reusit.

PROBE. Cum inainte nu existau pe stadioane cabine de transmisie, meciurile se comentau de la marginea gazonului. "Parca era mai frumos, mai captivant, pentru ca se surprindeau mai bine atmosfera, inclestarea dintre echipe. Era, insa, mai dificil sa identifici jucatorii", ne-a spus Ilie Dobre. Acestea au fost inceputurile carierei lui: "Am facut probe la radio opt ani, de pe acoperisurile stadioanelor si de langa gazon. L-am avut supervizor pe Dan Voicila, care imi diseca transmisiunile la sange".

DEBUT. Nu si-a permis sa faca transmisiuni directe decat dupa ce a simtit ca a atins "varful performantei". In opinia sa, nu oricine poate comenta un meci de fotbal, mai ales la radio, unde nu exista imaginea televiziunii. "Un comentator adevarat trebuie sa simta meciul, sa-l traiasca, sa aiba o pasiune iesita din comun. Nu trebuie sa aiba decat o pasarica sarita, ci un stol. Un crainic bun este acela care stie sa fie pe faza, sa captiveze si sa nuanteze. Intr-un fel se transmite un meci de Divizia B, intr-un alt fel unul de Divizia A sau o partida internationala. De asemenea, intr-un fel se comenteaza cand mingea este pe la centrul terenului, in alt fel cand mingea se apropie de poarta adversa si, mai ales, comentatorul trebuie sa ia foc in momentul in care prinde golul, daca il prinde, sau cand este o faza foarte fierbinte", a adaugat Ilie Dobre.

A debutat la transmisiuni directe la 25 noiembrie 1984, alaturi de Nicolae Soare, apoi Ion Ghitulescu si Dan Stefanescu. In luna decembrie a aceluiasi an a comentat singur partida Rapid - Jiul. De atunci, au trecut 20 de ani... O cariera in care Ilie Dobre a avut de infruntat comunismul si "gurile rele": "Pana in ’90 nu prea puteam sa ma entuziasmez la gol, dar eu tot ma manifestam. Dupa ’90 am inceput sa comentez asa cum credeam eu si am fost acuzat ca ii copiez pe sud-americani. Nu-i adevarat, fiindca eu, la gol, urc si cobor. I-am ascultat pe brazilieni, argentinieni, spanioli, portughezi si am constatat ca nimeni nu zice la fel cum zic eu. Am simtit ca reactiile publicului sunt favo 0rabile, altminteri nu mai comentam asa. Daca banuiam ca ascultatorilor nu le place stilul meu, l-as fi schimbat".

De-a lungul activitatii sale si-a propus sa bata recorduri: la transmisiunile in direct si la cartile publicate: "Ma apropii de 1.000 de transmisiuni in direct. Un alt record l-am batut cu cartile. Pana acum am publicat 31. Fiecare carte are peste 200 de file si vreau sa am peste 1.000 de file de carte intr-un an".

TELEVIZIUNE. Marea pasiune a lui Ilie Dobre este radioul. Apreciaza munca oamenilor din televiziune, dar a preferat transmisiunile de pe stadion, si nu cele din studio. "Una este sa traiesti meciul cand il vezi si alta este in studio. Nu pot fi un crainic de studio. In plus, la televiziune conteaza si imaginea, trebuie sa fii calm, iar eu ard, sunt mai vulcanic", a adaugat comentatorul.

UNICAT. Potrivit lui Ilie Dobre, daca emisiunea "Fotbal Minut cu Minut" ar transmite patru-cinci meciuri dintr-o etapa, "radioul ar bate orice televiziune". "Suntem singura tara din lume care nu are "grosul etapei", dar trebuie sa se schimbe situatia. Omul se poate duce cu aparatul portabil in tribuna, meciul se poate asculta in masina, in bucatarie, in parc, in padure. Apoi, am avut impresia ca, daca meciul e la televizor, lumea nu-l mai asculta la radio. Nu e adevarat. Foarte multa lume il urmareste. Si sunt inca multi care dau sonorul incet la televizor si asculta radioul, pentru ca este mai captivant comentariul de radio", a mai spus Dobre.

EMOTII Unul dintre momentele care i-au adus satisfactie sufleteasca a fost meciul dintre Inter Milano si Rapid, in 1995: "Am surprins un gol in direct, marcat de Andrasi. Am aflat ca in Ghencea s-a oprit tramvaiul si vatmanul n-a mai vrut sa plece din statie pana nu "termin" eu golul". A avut parte si de momente neplacute. Dupa ce a spus pe post ceva ce nu le-a convenit aradenilor, la un meci UTA - Gloria Bistrita, era sa-si piarda viata: "Din 12.000 de spectatori, 6.000 s-au dus spre arbitri, iar restul au venit spre mine. Ei au scapat repede, dar eu am stat vreo doua ore in cabina. A fost o nebunie, daca ma prindeau era nenorocire".

PREMONITIE Cu putin timp inainte de decembrie ’89, in timpul unei transmisiuni directe, s-a auzit la radio: "Mai sunt 15 minute pana la sfarsitul partidului". Foarte multa lume i-a atribuit lui Ilie Dobre "premonitia". L-am intrebat daca este adevarat si ne-a lamurit: cel care a scos "porumbelul" a fost regretatul Victor Tudor Popa (directorul de atunci al Teatrului National din Arad). "Era foarte comic, debordant si avea un timbru baritonal. Nu si-a dat seama ca este in emisie si pe langa asta a mai spus si o vorba de duh. Nu imi apartin cuvintele, pentru ca eu nici macar nu am fost la acel meci".