x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Arte Vizuale „Doamna şi specialistu’”, întâmplare dulce-amară în noaptea dintre ani

„Doamna şi specialistu’”, întâmplare dulce-amară în noaptea dintre ani

de Maria Sârbu    |    29 Dec 2010   •   19:10
„Doamna şi specialistu’”, întâmplare dulce-amară în noaptea dintre ani

144135-doamna11.jpgTeatrul Nottara a găzduit în această lu­nă spectacolul „Doamna şi spe­cia­listu'„, o producţie a Teatrului „George Ciprian” din Buzău, în care două femei, care nu se cunosc, sunt ne­­voite să petreacă noaptea dintre ani împreună, din cauza unei de­fecţiuni la o ţeavă. Cele două, apa­rent din lumi diferite, fiecare cu or­go­liul său, îşi devoalează caracterul. O fac, în virtutea circumstanţelor: o Doamnă (Carmen Trocan), care îşi aşteaptă acasă iubitul în seara de Re­­velion şi are ghinionul să se spar­gă la baie o ţeavă, şi un Instalator-fe­meie (Catrinel Dumitrescu), me­reu săritoare la nevoie, venind la pri­mul apel să înlăture defec­ţiu­nea. Amândouă, prinse ca într-o ţesă­tu­ră ale cărei fire de urzeală le sunt sin­gurătatea, iluzia sau nevoia de afec­ţiune.

Textul spectacolului este „o adaptare de Catrinel Dumitrescu după o idee de Pauline Daumale”, potrivit producătorului. Regia o semnează Radu Nechifor, care şi-a propus prin această montare să scoată în faţă „lucruri simple”, precum prietenia, dragostea, speranţa, „pe care n-avem vreme să le gustăm decât atunci când ne este greu”, aşa cum crede el. Cine vede acest spectacol într-un moment mai dificil al vieţii sale poate învăţa multe sau poate regăsi „lucrurile simple” – prietenia, dragostea, speranţa. Asta înseamnă că cele două actriţe au depus, în crearea personajelor, convingere şi libertate, raţiune şi mişcare, imaginaţie şi emoţie. E o comedie dulce-amară. O con­junctură nefavorabilă, deşi te face să zâmbeşti, căci vorbeşte „des­pre toate ale vieţii” şi cu umor, îţi dă de gândit: de multe ori, oamenii se cunosc doar când le este greu. Cu alte ocazii, sunt străini, indiferenţi.

Când cele două femei au răgaz într-o noapte să-şi dea seama că min­ciuna şi trădarea se cuibăresc uşor în viaţa omului – fie el din socie­tatea înaltă, fie din societatea de jos –, constată că numai demnitatea dă cu­raj şi înţelepciune. Era de Revelion, iar două femei, legate de o întâm­pla­re, visând la dragoste, se regăsesc într-o tihnă plină de spe­ranţă, luând ca moto: „La dracu’ cu dragostea mea!”, după ce sunt părăsite de băr­ba­ţii iubiţi chiar în noaptea dintre ani.

Textul lui Pauline Daumale a constituit şi baza unui proiect al Tea­trului Naţional Radiofonic: „Sărbătorire cu bucluc”, realizat în 2009. Celor două eroine din Parisul de astăzi le dau naştere, pe calea un­delor, Adela Mărculescu şi Ro­di­ca Mandache, aducând la suflet, doar prin prisma auzului, două re­ci­taluri actoriceşti de excepţie. În acest caz, forţa talentului lor se adu­­nă în voce, iar cel care ascultă îşi poa­te imagina foarte uşor acţiunea, in­ventând propriul spectacol. Se întâmplă acest lucru când vocea acto­rului, pe care nu-l vezi, vi­brea­ză, rezonează, acţionează, induce stări.

×
Subiecte în articol: arte