DRUMUL AURULUI/Roşia Montană, discutată în Consiliul Europei

Patrimoniul cultural de la Roşia Montană a ajuns studiu de caz în cadrul unui seminar pe teme de arheologie preventivă, desfăşurat la Paris la începutul săptămânii, ca urmare a controversatului proiect de exploatare a zăcămintelor din “Cadrilaterul de aur” al companiei Roşia Montană Gold Corporation.

Impactul exploatărilor industriale asupra unor zone cu valoare de patrimoniu reprezintă o realitate actuală, este opinia împărtăşită de majoritatea specialiştilor prezenţi la dezbaterea de la Assamblée Nationale din Paris, în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Disputa privind exploatarea minieră a celui mai mare zăcământ arginto-aurifer din Europa, care se află taman pe teritoriu românesc, la Roşia Montană, nu este un caz singular în lume. Specialişti în arheologie, delegaţi ai ministerelor Culturii din Turcia şi Franţa, reprezentanţi din partea UNESCO s-au numărat printre participanţii la reuniunea în cadrul căreia s-a pus accentul pe necesitatea armonizării intereselor comerciale cu protejarea moştenirii culturale, o problemă care s-a dovedit un adevărat nod gordian pentru autorităţile din România. Proiectul de exploatare a rezervelor de aur şi argint din Munţii Apuseni, iniţiat de compania Roşia Montan Gold Corporation (RMGC), a fost repus pe tapet cu această ocazie, după sistarea oricărei activităţi, ca urmare a deciziei date de Curtea de Apel Cluj care a respins irevocabil recursul declarat de Consiliul Judeţean Alba şi RMGC împotriva sentinţei Tribunalului Cluj, prin care s-a anulat certificatul de urbanism pentru continuarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.

PĂRŢI INTERESATE
Reprezentanţii companiei RMGC şi-au expus proiectul în faţa comisiei. RMGC intenţionează să exploateze timp de 20 de ani zona Roşia Montană, unde s-a descoperit o rezervă de peste 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. De altfel, statul român este partener în proiectul de la Roşia Montană cu 19% din acţiuni, prin intermediul companiei Minvest Deva, compania canadiană Gabriel Resourses Ltd (care a facilitat prezenţa la dezbateri a unor ziarişti din România) deţine 80% din acţiuni, pentru ca restul de 1% să revină unor acţionari minoritari.

PATRIMONIUL, AMENINŢAT
Ironic este că tocmai amânarea luării unei decizii clare în cazul Roşia Montană poate duce la pierderea unei părţi importante a vestigiilor cu valoare de patrimoniu. Întreruperea săpăturilor fără ca zonele de interes arheologic să fie consolidate şi verificate în întregime, expuse acum intemperiilor, poate duce la deteriorarea iremediabilă a vestigiilor. Prin urmare, chiar şi în cazul în care soluţia nu va fi favorabilă RMGC, statul român va trebui să găsească fonduri care să permită continuarea lucrărilor arheologice şi prezervarea moştenirii culturale. Până în acest moment, compania minieră româno-canadiană a cheltuit pentru investigaţii şi pentru conservarea culturală 10 milioane de dolari, sumă la care s-ar adăuga încă 25 de milioane de euro destinate reabilitării centrului istoric din Roşia Montană, în cazul în care proiectul de exploatare minieră va fi aprobat.

ÎN STAND-BY
În cadrul conferinţei de la Paris, reprezentanţii Roşia Montan Gold Corporation au evidenţiat măsurile destinate alternativelor de dezvoltare, prin încurajarea turismului cultural, în ideea ca, la sfârşitul perioadei de concesionare minieră, locuitorii din Roşia Montană să se reorienteze spre un alt domeniu generator de venituri. Deocamdată, situaţia de la Roşia Montană rămâne incertă, după cum reiese şi din depoziţia pe care Mircea Anghelescu, de la Direcţia Patrimoniu din Ministerul Culturii şi Cultelor nu a reuşit să o prezinte personal la seminarul de la Paris: “Încă se mai caută
o soluţie, ţinând cont de toate punctele de vedere exprimate de ONG-uri, investitori, autorităţi locale, autorităţi guvernamentale. Să sperăm că Guvernul României va rezolva şi această problemă”.