DRUMUL AURULUI/Roşia Montană, discutată în Consiliul Europei
Patrimoniul cultural de la Roşia Montană a ajuns studiu de caz în cadrul unui seminar pe teme de arheologie preventivă, desfăşurat la Paris la începutul săptămânii, ca urmare a controversatului proiect de exploatare a zăcămintelor din “Cadrilaterul de aur” al companiei Roşia Montană Gold Corporation.
Impactul exploatărilor industriale asupra unor zone cu valoare de patrimoniu reprezintă o realitate actuală, este opinia împărtăşită de majoritatea specialiştilor prezenţi la dezbaterea de la Assamblée Nationale din Paris, în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Disputa privind exploatarea minieră a celui mai mare zăcământ arginto-aurifer din Europa, care se află taman pe teritoriu românesc, la Roşia Montană, nu este un caz singular în lume. Specialişti în arheologie, delegaţi ai ministerelor Culturii din Turcia şi Franţa, reprezentanţi din partea UNESCO s-au numărat printre participanţii la reuniunea în cadrul căreia s-a pus accentul pe necesitatea armonizării intereselor comerciale cu protejarea moştenirii culturale, o problemă care s-a dovedit un adevărat nod gordian pentru autorităţile din România. Proiectul de exploatare a rezervelor de aur şi argint din Munţii Apuseni, iniţiat de compania Roşia Montan Gold Corporation (RMGC), a fost repus pe tapet cu această ocazie, după sistarea oricărei activităţi, ca urmare a deciziei date de Curtea de Apel Cluj care a respins irevocabil recursul declarat de Consiliul Judeţean Alba şi RMGC împotriva sentinţei Tribunalului Cluj, prin care s-a anulat certificatul de urbanism pentru continuarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.
PĂRŢI INTERESATE
Reprezentanţii companiei RMGC şi-au expus proiectul în faţa
comisiei. RMGC intenţionează să exploateze timp de 20 de ani zona Roşia Montană, unde s-a
descoperit o rezervă de peste 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. De
altfel, statul român este partener în proiectul de la Roşia Montană cu 19% din
acţiuni, prin intermediul companiei Minvest Deva, compania canadiană Gabriel
Resourses Ltd (care a facilitat prezenţa la dezbateri a unor ziarişti din România)
deţine 80% din acţiuni, pentru ca restul de 1% să revină unor acţionari
minoritari.
PATRIMONIUL, AMENINŢAT
Ironic este că tocmai amânarea luării unei decizii clare în
cazul Roşia Montană
poate duce la pierderea unei părţi importante a vestigiilor cu valoare de
patrimoniu. Întreruperea săpăturilor fără ca zonele de interes arheologic să
fie consolidate şi verificate în întregime, expuse acum intemperiilor, poate
duce la deteriorarea iremediabilă a vestigiilor. Prin urmare, chiar şi în cazul
în care soluţia nu va fi favorabilă RMGC, statul român va trebui să găsească
fonduri care să permită continuarea lucrărilor arheologice şi prezervarea moştenirii
culturale. Până în acest moment, compania minieră româno-canadiană a cheltuit
pentru investigaţii şi pentru conservarea culturală 10 milioane de dolari, sumă
la care s-ar adăuga încă 25 de milioane de euro destinate reabilitării
centrului istoric din Roşia Montană, în cazul în care proiectul de exploatare
minieră va fi aprobat.
ÎN STAND-BY
În cadrul conferinţei de la Paris, reprezentanţii Roşia Montan Gold
Corporation au evidenţiat măsurile destinate alternativelor de dezvoltare, prin
încurajarea turismului cultural, în ideea ca, la sfârşitul perioadei de
concesionare minieră, locuitorii din Roşia Montană să se reorienteze spre un
alt domeniu generator de venituri. Deocamdată, situaţia de la Roşia Montană rămâne
incertă, după cum reiese şi din depoziţia pe care Mircea Anghelescu, de la
Direcţia Patrimoniu din Ministerul Culturii şi Cultelor nu a reuşit să o
prezinte personal la seminarul de la Paris: “Încă se mai caută
o soluţie, ţinând cont de toate punctele de vedere exprimate
de ONG-uri, investitori, autorităţi locale, autorităţi guvernamentale. Să sperăm
că Guvernul României va rezolva şi această problemă”.

Ştiri din .ro
In memoriam Luminiţa Constantinescu, la TVR
Rocanotherworld Winter Edition – spiritul de festival se simte de acasă, timp de 5 zile

De Ziua Unirii Principatelor Române, Muzeul Municipiului București se vizitează gratuit
Victoria prozatorului realist asupra romancierului politic

Dirijorul Ion Marin este Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor al Republicii Franceze
Maestrul Horia Andreescu revine pe scena Filarmonicii Sibiu

Cum și de unde începe o colecție de artă

Aventuri subacvatice în premieră la Teatrul „Gong” din Sibiu

Creative Night Talks – ediția Cultura Națională va avea loc online, pe 21 ianuarie
Triplă premieră: Gabriel Bebeșelea, dirijor principal, și Daniel Ciobanu, artist în rezidență, inaugurează printr-un concert live excepțional noul pian al Filarmonicii „George Enescu”

Program special de Ziua Unirii Principatelor Române, la Casa Artelor "Dinu Lipatti"
Trei autoare pe care să le citești dacă vrei să descoperi romanele de dragoste
Prietenul… o carte despre iubirea cu un terorist
Bach, inteligență artificială și baroc SF în noul video semnat Daniel Dorobanțu
