x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Gheorghe Dinică: "Am fost boem şi am trăit frumos"

0
Autor: Maria Sârbu 29 Dec 2008 - 00:00

Un actor plin de nobleţe. Păşeşte cu eleganţă pe parcursul său artistic început de aproape o jumătate de veac. Lasă la vedere un calm de invidiat, dar care maschează o continuă combustie interioară. I s-a spus "Histrion de cursă lungă", acesta fiind şi titlul cărţii pe care a scris-o despre Gheorghe Dinică criticul Constantin Paraschivescu, carte editată în 2002 în seria "Galeria teatrului românesc" a revistei Teatrul azi.



Mulţi se întreabă ce alchimist i-a pregătit elixirul din care a sorbit, menţinându-şi vivacitatea în realizarea zecilor de personaje cu partituri dintre cele mai complexe. Inepuizabil pe scenă şi pe platou. Imprevizibil la începutul fiecărui rol. Desăvârşit la finalul oricărei creaţii de care este responsabil. Cred că aşa a fost întotdeauna artistul Gheorghe Dinică: un om responsabil de soarta "oamenilor" pe care i-a zămislit; un om care a ştiut să iubească şi care s-a lăsat iubit; un om care uită de sine în detrimentul personajelor trăite pe drumul fatalităţii.

S-a născut la 1 ianuarie. Într-un cartier din Bucureşti venea pe lume acum 75 de ani Gheorghe Dinică, cel care a trăit şi trăieşte întru bucuria împlinirii – a sufletului şi a publicului. Crescând s-a dat pe mâna destinului, care l-a împins în mrejele forfotei destinelor, rămânând "izolat" de libertate pe acest palier pentru totdeauna. De încearcă să evadeze, palierul se cutremură...

  • Jurnalul Naţional: Cei 75 de ani vă prind, maestre, pe platou, unde realizaţi un personaj pitoresc – bulibaşa Aurică Fieraru. Cum a fost drumul pe care aţi lăsat cele peste 90 de roluri zămislite în lungmetraje şi alte 30 în filme de televiziune în cei 45 de ani de carieră cinematografică? Cum s-a desenat traiectoria de la "Străinul" la telenovela "Regina", la care lucraţi acum?
Gheorghe Dinică: A fost un drum frumos şi, dacă ar trebui să o iau de la capăt, aş face asta din nou fără să stau pe gânduri. Am cunoscut de-a lungul carierei mele oameni care m-au îmbogăţit, care mi-au devenit apoi prieteni (Ştefan Iordache, Ilarion Ciobanu, Mircea Veroiu, Dina Cocea etc.). Am avut norocul să joc în filme de succes în anii de aur ai cinematografiei româneşti, anii ’60-’70, alături de actori şi regizori de marcă. Am fost boem, am trăit frumos, am jucat cu pasiune în faţa spectatorilor şi a camerei de luat vederi. Acum joc un rol, care îmi place foarte mult, în telenovela "Regina", un rol de ţigan pe care nu l-am mai jucat până acum, un Aurică Fieraru pe care cei de Acasă îl îndrăgesc.

  • Activitatea teatrală pe scena profesionistă aţi început-o o dată cu terminarea facultăţii, în 1961. Aţi fost fidel scenei până de curând, creând vreo 40 de personaje. Cum raportaţi teatrul la film?
Sunt două lucruri diferite, dar pe care trebuie să le faci ca să fii un actor complet. Scena unui teatru scoate dintr-un actor ce este mai bun, îl face să uite de trac, de emoţii, să-şi dorească să ajungă la sufletul spectatorului, să îi vadă reacţia imediată. Teatrul înseamnă emoţie imediată, pe când la film e altceva. Reacţia publicului vine la mult timp după ce tu ţi-ai terminat munca, abia când filmul rulează în cinematograf. În film ai timp să corectezi, să reiei, pe când în teatru eşti bun sau nu, pe moment! În film, dacă eşti răcit sau îţi e rău, e mai simplu să disimulezi, mai tragi o dublă, pe când pe scena teatrului nu trebuie să se vadă nimic, pentru că, din sală, mii de perechi de ochi îţi urmăresc fiecare reacţie, fiecare grimasă.

  • Succesul cinematografic pe care l-aţi înregistrat ar fi fost acelaşi, dacă nu făceaţi teatru?
Categoric nu!

Cum sunt, în viziunea dumneavoastră, cele două arte astăzi, în comparaţie cu ceea ce aţi cunoscut şi aţi simţit în această nobilă meserie?
Mi se pare că atât teatrul, cât şi filmul au pierdut din savoare în ultimii ani. Mi se pare că filmele făcute în ultimi ani sunt triste, cenuşii. Greu am găsit un film românesc care să mă facă să zâmbesc.

  • Aţi jucat cu mari actori. Aţi avut alături pe scenă şi mulţi interpreţi foarte tineri. Există astăzi o continuitate a generaţiilor "călite" înainte de 1989, care au ţinut flacăra aprinsă pe scenă?
România are foarte mulţi actori buni. Pentru că nativ suntem un popor care ştie să "joace". Şi cei care au profesat înainte de 1989, dar şi cei care au ieşit de pe băncile şcolii după Revoluţie au har, au talent, sunt buni.

  • Cum v-aţi descrie viaţa în teatru? Dar cea din film?
O viaţă de artist. Cu boemii, tristeţi, bucurii, aplauze, urale, roluri negative interpretate cu mare plăcere, roluri pozitive puţine, dar bune, personaje care mi-au rămas în suflet, bucuria pe care mi-o dă recunoaşterea meritelor, zâmbetul de pe faţa celor care mă salută pe stradă, linişte sufletească, prieteni de-o viaţă, o soţie întelegătoare. Şi lista ar putea continua la infinit.

  • Aţi şi cântat, înregistrând discuri. E şi aceasta o vocaţie sau e plăcere?
Mai degrabă o plăcere. Pe care am descoperit-o în timp ce o ascultam pe Maria Tănase şi pe toţi marii lăutari ai României. O plăcere care ţine o viaţă.

  • Ce-a fost "epoca" Şarpele Roşu pentru dumneavoastră, pentru artiştii care veneau acolo?
Nişte vremuri minunate, boeme. Imediat după Revoluţie ne întâlneam toţi la Şarpele Roşu: actori, pictori, cântăreţi. Era un loc de relaxare, de schimb de idei, un loc minunat.

  • Aţi fost premiat pentru unele roluri, dar a venit şi răsplata materială care aţi meritat-o pentru această muncă titanică?
Nu. Material nu am câştigat decât din munca mea, din rolurile mele. Dar m-am obişnuit cu asta. La un moment dat am primit o diplomă, cred că de la Preşedinţie, şi cel care a venit să mi-o înmâneze mi-a spus cu zâmbetul pe buze că ar trebui să fiu mulţumit, pentru că, deşi acum nu primesc decât o hârtie, când o să mor o să fiu înmormântat cu fanfară. Din păcate, deşi macabră, gluma lui e cât se poate de reală. Dar eu sunt mulţumit, pentru că aprecierea oamenilor face mai mult decât toţi banii.

  • Au existat roluri foarte dragi dumneavoastră, personaje pe care le-aţi întruchipat şi de care v-aţi despărţit greu?
Multe, foarte multe. Fiecare personaj pe care-l intepretezi îţi rămâne în suflet, mai mult sau mai puţin. Paraipan a fost un personaj pe care l-am îndrăgit de la prima lectură a scenariului. Îmi este drag în egală măsură şi Aurică Fieraru pentru calmul şi blândeţea lui şi o să-mi fie dor de el când ne vom despărţi.

  • În general, ce îl mulţumeşte pe Gheorghe Dinică acum, când îşi vede opera în spate şi anii ca pe o bogăţie?
Că a rămas în conştiinţa oamenilor.
E satisfacţia supremă pentru un actor.

  • Dar ce îl nemulţumeşte?
Poate puţin vremurile în care trăieşte.
Citeşte mai multe despre:   arte,   gheorghe dinică

 



Mai multe titluri din categorie

TOGETHER: despre importanța multidisciplinarității și a diversității @ROMANIAN DESIGN WEEK 2021

TOGETHER: despre importanța multidisciplinarității și a diversității @ROMANIAN DESIGN WEEK 2021
Galerie Foto Sub tema #together, festivalul va reuni în programul său online și offline organizații, designeri, inițiative și evenimente care împreună propun un focus pe importanța, succesul și contribuția pe care...

Cele mai cunoscute opere de artă care sărbătoresc dragostea

Cele mai cunoscute opere de artă care sărbătoresc dragostea
Galerie Foto O astfel de selecție a lucrărilor de artă ce sărbătoresc dragostea – de curând celebrată la data aleasă, 14 februarie, de Ziua Îndrăgostiților, Sfântul Valentin - ar putea fi nesfârșită. Am ales,...

Cărți rupte din viață în noua serie Memoir a Editurii Trei

Cărți rupte din viață în noua serie Memoir a Editurii Trei
Galerie Foto Editura Trei inaugurează o subcolecție în Fiction Connection sub eticheta Memoir, în care va publica o serie de cărți minunat scrise, remarcabile, captivante și irezistibile, care se citesc ca un roman, dar sunt...

Spectacolul muzical Păcală și Tândală aduce în scenă lumea plină de umor a satului românesc

Spectacolul muzical Păcală și Tândală aduce în scenă lumea plină de umor a satului românesc
Galerie Foto A doua producție susținută de Teatrul Muzical Ambasadorii cu publicul în sală se va juca la începutul lunii martie și este „Păcală și Tândală”, un musical de Roman Vlad.   După ce în...

Întâlnire cu Alexander Hausvater în postura de scriitor la Teatrul Stela Popescu, pe 25 februarie

Întâlnire cu Alexander Hausvater în postura de scriitor la Teatrul Stela Popescu, pe 25 februarie
„Alexander Hausvater scrie precum regizează: tensionat, alert, surprinzător, răstoarnă situaţiile, naşte personaje care brusc, fie îşi sfâşie propria piele, şi o îmbracă pe a altuia, jupuindu-l, fie şi-o...

Special de Dragobete: „Să vorbesc cu tine”, o comedie plină de speranță despre iubire, cu Antoaneta Cojocaru și Daniel Pascariu, pe scena Teatrelli

Special de Dragobete: „Să vorbesc cu tine”, o comedie plină de speranță despre iubire, cu Antoaneta Cojocaru și Daniel Pascariu, pe scena Teatrelli
Galerie Foto „O rază de lumină într-un timp zbuciumat”, un spectacol plin de iubire și de optimism, „Să vorbesc cu tine”, pe textul cunoscutei Ana-Maria Bamberger, deopotrivă dramaturg și medic, cu Antoaneta Cojocaru...

Jupiter’s Legacy/ Moștenirea lui Jupiter apare pe 7 mai 2021, exclusiv pe netflix

Jupiter’s Legacy/ Moștenirea lui Jupiter apare pe 7 mai 2021, exclusiv pe netflix
Bazat pe romanele grafice semnate de Mark Millar și Frank Quitely, Jupiter’s Legacy/ Moștenirea lui Jupiter este o dramă extraordinară cu supereroi, a cărei acțiune acoperă mai multe decenii și abordează...

Alexandru Repan, o viață dedicată scenei

Alexandru Repan, o viață dedicată scenei
Galerie Foto Legendarul actor al Teatrului Nottara, Alexandru Repan, sărbătorește, vineri, 26 februarie 2021, 81 de ani pe scena vieții. Spectacolul Efecte colaterale, de Alexandru Popa, în regia lui Vlad Zamfirescu, îl aduce...

TEL AVIV. Publicul pasionat de film descoperă patrimoniul cinematografiei românești

TEL AVIV. Publicul pasionat de film descoperă patrimoniul cinematografiei românești
Peste 1.500 de spectatori au vizionat pelicule românești clasice, derulate în cadrul primei ediții online a Festivalului Filmului Românesc în Israel (30 decembrie 2020 – 28 februarie 2021). Acest public...

Casa Artelor Dinu Lipatti redeschide Salonul de muzică în anul 2021

Casa Artelor Dinu Lipatti redeschide Salonul de muzică în anul 2021
În această sâmbătă, Casa Artelor Dinu Lipatti redeschide Salonul de muzică, de la orele 17.00, cu Spectacolul pentru copii „Țărăncuța cea isteață”, în cadrul celei de-a II-a Ediții a Programului Casa Li...

Jurnalul vă oferă o carte memorabilă: ”Iarba Vântului”, al doilea volum al "Trilogiei Ţărănești", de Dinu Săraru

Jurnalul vă oferă o carte memorabilă: ”Iarba Vântului”, al doilea volum al "Trilogiei Ţărănești", de Dinu Săraru
Jurnalul vă oferă o carte memorabilă: ”Iarba Vântului”, al doilea volum al "Trilogiei Ţărănești", de Dinu Săraru. Scrisă la aproape 20 de ani distanță de primul volum, cartea înfățișează viața zb...

„Adevărul”/ „La vérité”, noul film al regizorului Hirokazu Kore-Eda, cu Catherine Deneuve în rolul principal, are premiera în cinema pe 26 februarie

„Adevărul”/ „La vérité”, noul film al regizorului Hirokazu Kore-Eda, cu Catherine Deneuve în rolul principal, are premiera în cinema pe 26 februarie
Galerie Foto „Adevărul”/ „La vérité”, cel mai nou film al regizorului japonez Hirokazu Kore-Eda, care a deschis ediția din 2019 a Festivalului Internațional de Film de la Veneția, ajunge în cinematografele din...

STOCKHOLM. „Navigând prezentul: Seria de discuții artistice”, în viziunea contemporanilor din România și Suedia

STOCKHOLM. „Navigând prezentul: Seria de discuții artistice”, în viziunea contemporanilor din România și Suedia
Startul seriei online de discuții artistice româno-suedeze pe teme referitoare la arta vizuală contemporană, „Navigând prezentul: Seria de discuții artistice”, organizat de ICR Stockholm, va avea loc joi, 25 fe...

Concert in memoriam Camil Marinescu, LIVE de la SALA RADIO!

Concert in memoriam Camil Marinescu, LIVE de la SALA RADIO!
Galerie Foto Miercuri, 24 februarie (19.00), Orchestra de Cameră Radio vă propune o seară emoționantă de muzică, nu doar prin repertoriul ales – Ravel, Mendelssohn, Wagner, Saint-Saëns ș.a. – ci mai ales prin menirea...

„Gala de Dragobete”, „Seară franceză” și „Elixirul dragostei”, în această săptămână pe scena Operei Naționale București

„Gala de Dragobete”, „Seară franceză” și „Elixirul dragostei”, în această săptămână pe scena Operei Naționale București
Galerie Foto Opera Națională București prezintă în săptămâna 22 - 28 februarie 2021 trei titluri dedicate iubirii și vă invită să ne bucurăm împreună de emoția spectacolelor cu public în Sala...
Serviciul de email marketing furnizat de