Istorie şi memorie, noapte albă

"… Cu mândrie dar primesc această Coroană, care a fost făcută din metalul unui tun stropit cu sângele eroilor noştri şi care a fost sfinţită de bi­serică. O primesc ca simbol al independenţii şi pu­terii României." A spus regele Carol I, la data de 10 mai/22 mai 1881, atunci când a avut loc înco­ro­narea sa. Coroana din oţel a Regilor Români este exponatul lunii mai la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR).

După obţinerea independenţei României s-a pus problema modificării statutului internaţional a ţării şi schimbarea rangului domnitorului Carol. La 9/21 septembrie 1878 Consiliul de Miniştri a hotărât ca domnitorul să poarte titlul de Alteţă Regală. La 13/25 martie 1881, în Adunarea Deputaţilor s-a depus proiectul de lege prin care Parlamentul proclama ca România să ia titlul de Regat, iar Carol şi moştenitorii săi şi titlul de Rege al României. Festivităţile proclamării regatului au fost stabilite pentru 10/22 mai 1881, când se împlineau 15 ani de la urcarea lui Carol pe tron.

Pentru Carol I s-a confecţionat o coroană din oţelul tunurilor turceşti capturate de români la Plevna în timpul războiului din 1877, lucrată la Arsenalul Armatei. Are forma obişnuită a coroanelor regale: un cerc frontal din oţel decorat cu romburi şi perle din oţel. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane mari continuate cu opt cer­curi perlate care se unesc în mijloc într-un glob în care se află Crucea "Trecerea Dunării". Cu aceeaşi coroană s-a încoronat şi Regele Ferdinand, la Alba Iulia, în 1922. Coroana Reginei Elisabeta a fost con­fec­ţionată din aur. Cele două coroane au fost sfinţite în Bucureşti, la Mitropolie în ziua de 9/21 mai. În­coronarea s-a desfăşurat în dimineaţa zilei de 10/22 mai  1881. Omagierea dinastiei a fost contopită într-un singur moment – 10 mai – prin trei evenimente istorice diferite: 15 ani de la urcarea pe tron a lui Carol, obţinerea independenţei României (9 mai 1877) şi proclamarea Regatului (14 martie 1881).

La sfârşitul acestei săptămâni, în cadrul evenimentului european  "Noaptea Muzeelor", iubitorii de istorie sunt aşteptaţi (între orele 14:00 şi 2:00) la MNIR şi cu alte surprize în cadrul evenimentului "Memorie şi itorie": "Historia viva – Columna lui Traian", un proiect de reconstituire istorică cu proiecţii ale reconstituirilor 3D ale Forului lui Traian de la Roma şi Forului de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, ghidaje speciale pentru copii pornind de la copia Columnei lui Traian şi un atelier pedagogic. Microexpoziţie foto-documentară "Memoria unui muzeu prin arheologie publică"; acesta aduce în atenţia publicului istoria "nevăzută" a amplasamentului clădirii în care funcţionează astăzi muzeul, respectiv unul din vechile hanuri bucureştene.
Pentru programul complet puteţi vizita www.noapteamuzeelor.ro

Liber la vizite
Noaptea Muzeelor, care se desfăşoară pe 14/15 mai, este un eveniment de succes iniţiat de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa şi aflat deja la a şaptea ediţie. Evenimentul este patronat şi anul acesta de Secretarul General al Consiliului Europei şi, de asemenea, de UNESCO, care s-a alăturat Nopţii Muzeelor în anul 2009. Aproximativ 3.000 de muzee din Europa sărbătoresc în anul 2011 evenimentul. În România, peste cincizeci de muzee îşi aşteaptă vizitatorii în nocturnă la spectacole de muzică, dans, teatru şi film, proiecţii şi evenimente speciale interactive. Începând din acest an, Muzeul Bellu (cimiti­rul Bellu din Bucureşti) participă la "Noaptea europeană a muzeelor". Acest muzeu în aer liber invită publicul să descopere, într-o atmosferă specială, colecţiile de artă pe care le adăposteşte. În cadrul evenimentului se organizează expoziţie de pictură, expoziţie de fotografie, recital de muzică clasică şi, bineînţeles, pelerinaj la mormintele artiştilor care şi-au găsit odihna veşnică aici. Pentru a vedea lista muzeelor din Bucureşti şi din toată ţara care aparticipă la acest eveniment accesaţi .