Sa-i urezi Craciun fericit lui Spielberg, fie si intr-o limba pe care ar putea-o intelege (franceza, in acest caz), pare o prostie ca SMS-urile pe care le primeste Mihaela Radulescu de Craciun, cand lumea uita ca, de fapt, se numeste Judith Schwartzemberg si este evreica, deci nu sarbatoreste nasterea lui Iisus.
Si totusi, e o urare in spiritul unui film de pe ecranele noastre care i se potriveste teribil lui Spielberg (desi nu e nici regizat si nici produs de el).
"Joeux Noel" este povestea unui grup mic de soldati irlandezi, germani si francezi din primul razboi mondial care, aflandu-se pe front in noaptea de Craciun, decid sa nu se atace reciproc ca sa pastreze spiritul sarbatorii.
Inspirata de un fapt real, povestea spune ca soldatii au inceput prin a canta colinde in transee. Impresionati de frumusetea cantecelor fiecarei tari, sub emotia amintirilor Craciunurilor de acasa, soldatii au iesit din transee, au facut cunostiinta si s-au imprietenit. Iar cand sarbatoarea a incetat, au refuzat sa mai traga unii in ceilalti. Nu voiau sa-si omoare prietenii.
Habar n-am daca Spielberg a vazut filmul Joeux Noel (daca nu, o sa-l vada, caci e eligibil la Oscar 2006, iar regizorul este membru votant al Academiei Americane), tot asa cum habar n-am daca, pentru ca e pasionat de istorie, stie intamplarea aceasta. Cert este ca, in doar cateva saptamani, Spielberg va demara un experiment similar cu cel descris in filmul Joeux Noel.
Regizorul a cumparat 250 de camere portabile de filmat, plus 250 de videouri, si intentioneaza sa le distribuie catre 250 de tineri, jumatate palestinieni, jumatate israelieni.
Tinerii vor face mici documentare despre cine sunt, ce fac, in ce cred, ce dorinte au, care le sunt prietenii, ce filme vad si ce muzica prefera sa asculte. Apoi, fiecare copil palestinian va darui filmul sau unui copil israelian, si viceversa. "Cred ca lucruri ca acestea ar putea fi eficiente. Oamenii vor vedea ca nu ii despart atat de multe si ca nu sunt diferente majore intre israelieni si palestinieni", spune Spielberg intr-un interviu acordat revistei Time.
De dragul filmului, sa facem un exercitiu de imaginatie. Sa ne gandim ca un pusti va primi acasa o caseta cu un documentar. O va desface plin de curiozitate, sa vada daca "celalalt" a fost mai talentat decat el. O va privi pe nerasuflate si va da verdictul inevitabil al copilariei: "al meu e mai bun". Apoi isi va chema familia si se vor amuza cu totii de intamplarile celui de pe ecran. La sfarsit vor ajunge la concluzia pe care Spielberg si-o doreste: nu ne despart lucruri majore, ne putem tolera si putem merge mai dep
arte impreuna.
Peste ceva vreme, pustiul va ajunge pe front si va trebui sa se lupte cu un tanar de varsta lui. Isi va aminti oare ca cel din fata lui seamana cu cel care i-a trimis un documentar, acasa, pe o caseta video? Sa zicem ca da. Dar sa adaugam ca va avea de respectat un ordin militar si nu va avea foarte multe optiuni. De aceea, ar trebui ca initiatorul experimentului - Spielberg, dar si toti cei care vor urmari pas cu pas rezultatele acestuia, sa se intoarca la intamplarea din 1913 sau la varianta ei cinematografica (Joeux Noel).
Finalul povestii Craciunului celor care au fraternizat in primul razboi mondial va este foarte la indemana in cinematografele din toata tara. Nu ratati filmul Joeux Noel si urati-i succes la Globurile de aur. Daca ia un premiu, va fi o carte de vizita foarte buna pentru Romania, caci e facut la studiourile Mediapro.
Cat despre tinerii din experimentul lui Spielberg, ei vor trai in mijlocul anului, pret de un documentar inedit, o sarbatoare pe care religia lor nu le-o ofera: Craciunul, cu daruri frumoase (camere video si playere) si ganduri bune de la oameni pe care nu-i cunosc. Iar Mosuâ va fi Spielberg, evreul care a revolutionat Hollywoodul.
Mai sunt asadar doar cateva saptamani pana cand vom spune: Joeux Noel, Ms Spielberg.
Iar in contextul politic de dupa imbolnavirea lui Sharon, chiar e nevoie de un "Craciun" acolo.