Venirea în România a scriitorului turc Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2006, a constituit evident un eveniment, organizat de “Curtea Veche” – editura care îi traduce şi publică opera.
La Ateneu
Venirea în România a scriitorului turc Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2006, a constituit evident un eveniment, organizat de “Curtea Veche” – editura care îi traduce şi publică opera. Au fost programate întîlniri cu mass-media, cu studenţii Universităţii din Bucureşti al cărei Senat i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa, cu cititorii adunaţi la Ateneul Român, unde apreciatul autor a răspuns la întrebări, fiindu-i dedicat, la final, şi un concert.
Carismă. Întîlnirea de la Ateneu a fost moderată de poetul şi jurnalistul Emil Hurezeanu, iar întrebările au venit din partea unor scriitori şi critici literari. Carismatic de felul său, Orhan Pamuk părea destul de familiarizat cu diversele curiozităţi ale cititorilor. Lucrurile s-au rezumat la traduceri. Tălmăcirea cărţilor sale s-a făcut în peste 50 de limbi. La fiecare nouă ediţie poate avea surprize, pentru că editori din lume tind adesea să-i schimbe titlul unei cărţi sau de mai multe ori vor să-i pună o moschee pe copertă. Poate urmări însă traducerile romanelor sale doar în engleză, limba pe care o vorbeşte, după cum susţine, “fluent”. Despre variantele în alte limbi află de la critici şi jurnalişti. Dar, în orice limbă tradusă, cartea trebuie să păstreze “muzica interioară”. Îi place să vadă coperta la orice carte a sa apărută în lume. În româneşte, lui Pamuk i-au apărut patru cărţi: “Mă numesc Roşu”, “Viaţa cea nouă”, “Fortăreaţa albă” şi “Cartea neagră”. În curs de apariţie, la aceeaşi Editură Curtea Veche, este romanul politic “Zăpada”.
E pasionat de istoria Imperiului Otoman, dar şi de cea a Turciei moderne. Relaţia sa cu Europa “s-a creat firesc”. A citit multă “literatură bună”, tatăl său avînd o mare bibliotecă. Dispreţuieşte naţionalismul, care “nu aduce nimic bun unui stat”, ci doar celor care îl practică. “Nu sînt naţionalist, pentru că naţionalismul nu înseamnă cultură, ci politică”, afirma laureatul Premiului Nobel sub cupola Ateneului Român.