Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Parafrazănd titlul unui volum celebru al bătrănului Albert Thibaudet (Le Liseur de romans/Cititorul de romane), se poate spune că Al. Cistelecan este de vreo trei decenii, prin definiţie, Cititorul de poezie
Cititorul de poezie
Parafrazănd titlul unui volum celebru al bătrănului Albert Thibaudet (Le Liseur de romans/Cititorul de romane), se poate spune că Al. Cistelecan este de vreo trei decenii, prin definiţie, Cititorul de poezie. De la inceputul anilor â80 pănă astăzi, aproape că nu există poet de oarecare notorietate care să nu fi trecut prin emoţiile "testului Cistelecan" şi a cărui cotă de piaţă să nu fi fost influenţată (uneori decisiv) de verdictul criticului de la "Vatra". Mai mult decăt atăt, de pe la mijlocul anilor â90, in paginile revistei Cuvăntul, condusă pe atunci de bunul său prieten Radu G. Ţeposu, ca un bun gospodar, cu meticulozitate ardelenească, Al. Cistelecan a inceput să facă ordine şi intre volumele de poezie apărute in anii bezmetici ai tranziţiei. Topul celor mai bune cărţi de poezie, realizat lunar, vreme de şapte ani (s-a transformat, ulterior, in volumele Top ten şi Al doilea top), era la vremea respectivă ajutorul de nădejde al tuturor celor care se invredniceau să facă pe la diverse publicaţii liste pentru clasamentele de sfărşit de an şi pentru premiile literare.
Critic literar cu importante resurse de ludic, posesor al unei lucidităţi asupra limbajului care il face inimitabil, maestru al asociaţiilor de cuvinte dintre cele mai surprinzătoare, dar de fiecare dată perfect adaptate analizei, Al. Cistelecan are capacitatea rară de a explica inexplicabilul, de a da concreteţe imponderabilului şi sens inefabilului, fără a-i deşira misterul. Scrisul său este dovada vie a faptului că poezia poate fi explicată fără să-şi piardă nimic din fiorul poetic. De aceea, de multe ori cronicile sale sunt chiar mai captivante decăt volumele la care se referă. Discursul critic devine un spectacol in sine, ironia şi piruetele stilistice ale "hermeneutului" smulg murmure admirative, dar intotdeauna dincolo de jocul de artificii se află o căt se poate de serioasă judecată de fond. Ţesănd un discurs paralel cu cel al volumului la care se referă, Al. Cistelecan nu omite niciodată din comentariu judecata de valoare. Aceasta poate fi explicită sau implicită (de multe ori insuşi faptul că Al. Cistelecan scrie despre o carte are, pentru cel in cauză, valoarea unui mic certificat de poet), dar este de fiecare dată riguros exactă. De aceea, Al. Cistelecan are reputaţia de cel mai exigent, bine informat şi precis in diagnostic critic de poezie. Un poet despre care nu a scris Al. Cistelecan se poate spune că nu există.
Citește pe Antena3.ro
Biografie
Al. Cistelecan s-a născut la 2 decembrie 1951 in comuna Aruncuţa, judeţul Cluj. Absolvent al Facultăţii Babeş-Bolyai din Cluj, Secţia romănă-italiană (1974). Inainte de 1989 a fost criticul de poezie al revistelor Familia şi Vatra. După Revoluţie a fost redactor-şef adjunct al revistei Vatra şi profesor de literatură romănă contemporană la universităţile din Braşov şi Tărgu-Mureş. Este autorul volumelor Poezie şi livresc, Editura Cartea Romănească, Bucureşti, 1987; Celălalt Pillat, Editura Fundaţiei Culturale Romăne, Bucureşti, 2000; Top ten, Editura Dacia, Cluj, 2000; Mircea Ivănescu. Micromonografie; Editura Aula, Braşov, 2003; 11 dialoguri (aproape teologice); Editura Galaxia Gutenberg, Tirgu Lăpuş, 2003; Al doilea top, Editura Aula, Braşov, 2004; 15 dialoguri critice, Editura Aula, Braşov, 2005. Este autorul mai multor articole din Dicţionarul Scriitorilor Romăni (coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi şi Aurel Sasu) şi al unor traduceri din limba italiană.
"Dacă există o criză in literatura romănă, e una generată de supraproducţie. Cel puţin in poezie. Eu am primit anul trecut, şi presupun că am primit cam o treime din cărţile de poezie care au apărut in Romănia, peste 200 de titluri. Nu o să-mi spuneţi că la o ţară de 20 de milioane asta inseamnă criză de producţie. Dimpotrivă. Sigur că, axiologic luănd lucrurile, sunt căteva cărţi bune, căteva cărţi bunicele, multe cărţi rezonabile şi foarte multă maculatură. Nu ştiu dacă poezia a stat vreodată, din punct de vedere valoric, altfel."
Al. Cistelecan
Rubrică realizată cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din Romănia
