x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Un prozator profund livresc

0
Autor: Claudia Daboveanu 03 Apr 2011 - 20:11
Un prozator profund livresc

159532-sadoveanu-mihail.jpg● Jurnalul Naţional: Sadoveanu măr­turiseşte că în romanele sale is­to­rice a pus mare preţ atât pe iz­voa­re­le scrise de cronicari, cât şi pe lim­ba în care aceştia şi-au redactat le­to­­pi­seţele. "Zodia Cancerului" nu e o excepţie de la această regulă pe care scriitorul şi-a impus-o. Totuşi, "Zo­­dia…" e şi ficţiune. Ce şi cât e is­to­­­rie şi unde începe (şi cum) arta li­te­­­ra­ră a lui Sadoveanu, în ceea ce pri­­­veş­te strict acest roman?

Cosmin Ciotloş: Acum, dacă e să spunem adevărul până la capăt, nici sursele lui Sadoveanu nu sunt chiar curat istorice. Neculce, de la al că­­rui Letopiseţ porneşte povestea din "Zodia..", e la rândul lui un prozator. (În fond, l-am studiat cu toţii la ore­le de română, nu la cele de istorie.) Eve­nimentele pe care le povesteşte nu-i sunt indiferente. Le colorează în funcţie de simpatii şi antipatii. Le mai schimbă însă şi contururile. Pentru unii domnitori e mumă, cum se spu­ne, dar pentru cei mai mulţi e ciu­mă. Are prejudecăţi. Dar are şi ta­lent. Prin urmare, Sadoveanu a avut de prelucrat mai degrabă un document sufletesc. Un document de stil. Care nu impune cine ştie ce constrângeri. De la câteva pagini, câte dedică Ne­culce celor trei "mandate" ale lui Duca, până la romanul articulat din 1929 e o distanţă! Apropo de istorie versus literatură, aş mai aminti un lu­cru, asupra căruia n-am insistat în pre­faţă. Fără excepţie, comentatorii "Zodiei.." au plasat începutul acţiunii în toamna lui 1679. Când Duca nu se înscăunase încă! Abia în decembrie avea să redevină domn. Neculce (că tot vorbeam de el) e, în acest sens, cât se poate de explicit. Numai că Sa­do­veanu se abate de la rigoare, face o greşeală de calcul care, iată, su­pra­vie­ţu­ieş­te până astăzi. E încă un argument în ce priveşte triumful ficţiunii.

● Faceţi, în prefaţa pe care aţi inti­tu­lat-o "Scrisori pierdute", unele re­­fe­riri la opera lui Caragiale. Mai… la vale, amintiţi uluitorul dez­no­dă­mânt al istorioarei cinegetice care sea­­mănă atât de bine cu genul de umor pe care-l preferă Umberto Eco. Să fie aceste "ingrediente" in­te­­li­­g­ent plasate în arta naraţiunii o mo­meală pentru cititorul curios şi un deliciu pentru lectorul avizat?

Întrebarea se leagă de ce-am discutat înainte. Multă vreme s-a crezut la noi că Sadoveanu e un autor spontan. Din anii ’80 însă, impresia aceasta a început să piardă teren. Sa­do­vea­nu e, desigur, un mare prozator, dar unul profund livresc. Au arătat-o convingător şi Nicolae Manolescu, şi Alexandru Paleologu. A simţit-o şi Ovid. S. Crohmălniceanu. Să ne în­ţe­legem, nu de compilaţie e vorba, ci de o întreagă viziune asupra lumii. O viziune care pune în centrul aceste­ia cartea. Adică, aşa cum o gândeau cei vechi, suportul înţelepciunii. Iar în­ţe­lepciunea e arareori gravă. Sunt în "Zodia..." destule episoade care-o do­ve­desc. Cel la care mă refer în fi­na­lul prefeţei e emblematic.

Uneori in­te­li­genţa şi umorul salvează vieţi. Cât pri­veşte relaţia subtilă dintre arta lui Sadoveanu şi aceea a lui Caragiale ar fi o sumedenie de lucruri de spus. Câţi mai ştiu că în primul lui volum de "Povestiri", din 1904, Sadoveanu are o bucată, "Hanul boului", care e un pandant perfect al mult mai cu­nos­cutei "La hanul lui Mânjoală"?

● Această scriere a lui Sa­doveanu nu e atât de cunoscută precum, să zicem, "Fraţii Jderi" ori "Baltagul". De ce?

Aici mă tem că sunt de vină pro­gra­mele şcolare. Mi-amintesc că în manualul du­pă care am stu­diat eu, "Balta­gul" era obligatoriu. "Fraţii Jderi" şi "Zodia Cancerului" însă aveau un statut op­ţi­o­nal. Profesorul pu­tea alege între cele două romane is­to­rice. Şi, de obicei, îl alegea pe cel dintâi. Fiindcă aco­lo erau eroii. Acolo erau persona­je­le exemplare. Mode­le­le. Canonul di­dactic are acest neajuns. El vrea să ţi­nă seama şi de o se­rie de criterii mo­r­ale. Să facă edu­caţie. Să pună te­me­lia. Restul, se spu­n­e, vine pe urmă. Gustul se formează mai târziu. Aşa o fi? Mie concepţia aceasta mi se pare per­dantă. Fiindcă îl subestimează pe elev. Mai firesc ar fi ca adolescenţii să citească tot ce e va­lo­ros. Nu-i nimic dacă nu înţeleg fie­care nuanţă. Dacă nu-s, cultural, des­tul de copţi. Va veni şi vremea ace­ea. Important e să se obişnuiască. Să se-nveţe din timp cu exigenţa es­te­tică. Le va fi atât de necesară când vor creşte!  

● Uimirile de tot soiul care-l în­cear­că pe abatele de Marenne când pă­trunde-n spaţiul mioritic – de la ul­ti­mele exemplare de zimbri la gustul şi reţeta ciorbei de potroace – (oare la ce se aştepta?) mă duc cu gân­dul la mult mai actualul Robert Kaplan, care spunea în "Fantomele Balcanilor" că România e spaţiul unde poţi întâlni şi cei mai capabili şi instruiţi oameni, dar şi cele mai mari canalii (vezi în "Zodia…" Curtea domnească de la Iaşi, ju­mă­ta­te abator, jumătate salon literar!). Vom scăpa vreodată, oare, de aceste etichete jurnalistico-li­te­rare de spa­ţiu al parado­xu­rilor (nimeni nu uită să puncteze mai ales aspectele ne­­­gative…) care totuşi atrage ire­zistibil?

O să vă surprin­dă, poate, dar eu unul sunt des­tul de înţelegător cu aceste me­teh­ne. Aşa paradoxală cum e, lumea ro­mâ­nească nu e, totuşi, câ­tuşi de puţin plictisitoare. De Ma­renne găseşte puterea de a se bucura de toate câte-i ies în cale. Asis­tă la un spectacol care-l fascinează. La Paris şi la Ţarigrad politica e la fel de mur­dară ca la Iaşi. Intrigi se ţes şi colo, şi colo. Să nu ne prefacem că n-o ştim. De Marenne e el abate, dar nu e un sfânt. Chiar dumneavoastră vor­biţi despre o atracţie irezistibilă. Păi, dacă e irezistibilă, de ce să ne punem noi de-a curmezişul? De ce să-i rezistăm?

Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 



Mai multe titluri din categorie

Cu dor de marele ecran: filme multi-premiate la ediția aniversară TIFF 2021

Cu dor de marele ecran:  filme multi-premiate la ediția aniversară TIFF 2021
Galerie Foto Filme selecționate sau premiate în marile festivaluri ale anului trecut - Cannes, Veneția și San Sebastián - dar și noutăți absolute semnate de regizori precum Pedro Almodóvar sau François Ozon vor completa...

Gala premiilor Oscar 2021. Participanții nu vor purta măști de protecție

Gala premiilor Oscar 2021. Participanții nu vor purta măști de protecție
La Gala premiilor Oscar 2021, artiştii nominalizaţi şi însoţitorii lor nu vor purta măști de protecție împotriva virusului SARS-CoV-2 în fața camerelor de filmare. Cu toate astea, organizatorii au...

Invitație la lectură. Romanul recompensat cu Prix Goncourt 2020, Anomalia, de Hervé Le Tellier, tradus în limba română în colecția ANANSI

Invitație la lectură. Romanul recompensat cu Prix Goncourt 2020, Anomalia, de Hervé Le Tellier, tradus în limba română în colecția ANANSI
Galerie Foto Romanul recompensat cu Prix Goncourt 2020, Anomalia, de Hervé Le Tellier, tradus în limba română în colecția ANANSI „O superbă parabolă filozofică destinată să ne oblige la multe întrebări.” (Matei...

CALEIDO - festival multicultural de arte performative revine între 21-25 mai cu cea de-a patra ediție

CALEIDO - festival multicultural de arte performative revine între 21-25 mai cu cea de-a patra ediție
Galerie Foto ●      20 de producții independente de teatru, dans și performance ●      7 producții proprii ●      5 ateliere practice Cea...

One World România 2021: Femei în pragul egalității de gen, focusul ediției cu numărul 14

One World România 2021:  Femei în pragul egalității de gen, focusul ediției cu numărul 14
Galerie Foto În fiecare an, festivalul One World Romania își orientează selecția pornind de la o temă amplă legată de drepturile omului, pe care o conjugă la diferite moduri și timpuri, prin intermediul unor voci...

Pamella, ultimul roman al scriitorului Dumitru Popescu

Pamella, ultimul roman al scriitorului Dumitru Popescu
După numeroase dezvăluiri de la cel mai înalt nivel al lumii comuniste, primite cu entuziasm de cititorii Jurnalului, a venit rândul unui roman. Cea mai recentă carte a scriitorului Dumitru Popescu, apărută cu...

Jurnalul vă oferă astăzi o carte-document: ”România cu și fără Antonescu”, de Gheorghe Buzatu

Jurnalul vă oferă astăzi o carte-document: ”România cu și fără Antonescu”, de Gheorghe Buzatu
O imagine asupra evenimentelor care s-au abătut asupra țării noastre în vremuri de foc. Ce am câștigat și ce am pierdut sub comanda Mareșalului? A fost Antonescu criminial de război sau luptător pentru...

Prințul Philip, Duce de Edinburgh, pictor și designer

Prințul Philip, Duce de Edinburgh, pictor și designer
Galerie Foto Punct de referință al familiei regale britanice, plecat dintre noi în urmă cu câteva zile, la vârsta de 99 de ani, Prințul Philip era - puțini știu - și pictor: printre subiectele sale preferate se află,...

Muzeul Naţional Cotroceni aniversează Ziua Internaţională a Monumentelor şi Siturilor, în 18 aprilie 2021

Muzeul Naţional Cotroceni aniversează Ziua Internaţională a Monumentelor şi Siturilor, în 18 aprilie 2021
Muzeul Naţional Cotroceni, situat în Palatul Cotroceni, monument istoric de importanţă naţională, va marca Ziua Internaţională a Monumentelor şi Siturilor, sărbătorită prin decizia UNESCO, în fiecare an, pe ...

Maratonul dramaturgiei israeliene pe scene românești

Maratonul dramaturgiei israeliene pe scene românești
Galerie Foto Parte a proiectului Maratonul dramaturgiei israeliene pe scene românești, Teatrul Evreiesc de Stat prezintă vineri, 16 aprilie 2021, cu difuzare de la ora 18.00, spectacolul Șofer/Pictor, avându-I în...

Radu Jude va fi omagiat la Festivalul La Rochelle Cinéma

Radu Jude va fi omagiat la Festivalul La Rochelle Cinéma
Regizorul și scenaristul Radu Jude va fi omagiat la Festivalul La Rochelle Cinéma (Fema), care va avea loc între 25 iunie și 4 iulie 2021. La cea de-a 49-a ediție a evenimentului din Franța, Radu Jude va...

Jumătatea dispărută sau ce preț are renunțarea la propria identitate

Jumătatea dispărută sau ce preț are renunțarea la propria identitate
Să te reinventezi, să devii persoana care ți-ai dorit dintotdeauna este un lucru de dorit, dar ce se întâmplă când toată această transformare are la bază o minciună? Scriitoarea americană Brit Bennett oferă...

Patru cărţi obligatoriu de avut 

Patru cărţi obligatoriu de avut 
Sunt câteva cărţi care au făcut istorie nu doar în rândul cititorilor, ci şi în rândul criticilor literari. Astăzi vă propune nişte romane premiate cu prestigiosul premiu Pulitzer. Alegerea Sofiei este o...

Ioana Maria Stăncescu, laureată a 'Festival du Premier Roman' de la Chambéry

Ioana Maria Stăncescu, laureată a 'Festival du Premier Roman' de la Chambéry
Ioana Maria Stăncescu, autoarea romanului Tot ce i-am promis tatălui meu este laureata ediției din 2021 a Festival du Premier Roman de la Chambéry, în urma votului a peste 3000 de cititori. Romanul de debut al...

Sărbătorim astăzi Ziua Mondială a Artei

Sărbătorim astăzi Ziua Mondială a Artei
Sărbătorită pentru prima dată în 2012, data de 15 aprilie a fost declarată Ziua Mondială a Artei. O recunoaştere a contribuţiei oamenilor de artă la îmbogăţirea culturii şi spiritualităţii universale....
Serviciul de email marketing furnizat de