x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Un roman de dragoste înşurubat în ,,liubov"-ul rusesc

0
26 Mai 2009 - 00:00
Un roman de dragoste înşurubat în ,,liubov /Arhiva Muzeului Literaturii Române

Gib Mihăescu şi-a încercat puterile literare ca prozator, romancier şi dramaturg. S-a proiectat asupra operei sale influenţa literaturii ruse, a unui anumit ,,dostoievskianism". Opera lui Gib Mihăescu are însă luciditate şi limpezime, autorul manifestând interes pentru proza analitică, prin sondarea adâncimilor subconştiente.



Aflăm dintr-o evocare semnată de Cezar Petrescu, (prefaţă la vol. "Rusoaica", Ed. Echinox, 1990) că prietenul său, Gib Mihăescu, nu a călcat niciodată dincolo de hotarul ţării. S-a consolat doar cu literatura, călătoriile interioare ale imaginaţiei, "un fel de expediţii în sufletul omenesc", cum spunea autorul lor. Iată ce scria Cezar Petrecu la Londra în 1936: "Adevărat. Unul dintre cei mai mari şi mai complecşi scriitori români nu se învrednicise să calce hotarul ţării, într-o vreme când ultimele ciurucuri, ale fiecărui partid de guvernământ, se plimbau de-a lungul şi de-a curmezişul Europei, în misii şi delegaţii de-o jalnică inutilitate... ". Cinic rânjeşte la noi repetabila istorie!

Se ştie că în 1933, anul în care a apărut ,,Rusoaica", au văzut lumina tiparului splendide romane de dragoste ale literaturii române. Reamintim dintre acestea: ,,Maitreyi", "Adela" sau "Patul lui Procust". Gib Mihăescu avea să se stingă în 1935. Dar, cum spuneam, apăruse acest roman de dragoste, înşurubat în ,,liubov"-ul rusesc, care conţine o componentă iraţională (cel puţin în literatură), cu esenţe mortale, pătimaşe, în care protagoniştii se sfâşie reciproc, după care se pierd în licoarea tare a melancoliei.  

"O carte europeană, o contribuţie care depăşeşte hotarele literaturii noastre. Prin simbolismul ei implicit, ea îmbogăţeşte nu numai literatura naţională, de care e legată prin limbă, dar însăşi literatura continentală, prin adevărul general omenesc", scrie prestigiosul critic literar Şerban Cioculescu. Gib Mihăescu, privind o Rusoaică, priveşte şi la ţara ei.

Rusoaica cea tânjită şi interzisă
Personajul central al cărţii, locotenentul Ragaiac, îşi dezvăluie prin propriile mărturisiri şi memorii, obsesia erotică, tânjirea carnală către Rusoaica, femeia absolută, fantasmă, ideal, vis delirant. Acest bărbat este real şi din când în când trădează plăsmuirea cu femei din carne şi sânge, aşa încât, atunci când pipăie şi urlă "este!", descoperă imperfecţiunea.

Probabil că virilitatea viguroasă şi virulentă a bărbaţilor români, manifestată prin exponenţii săi, apreciază şi omagiază constant şi cum se cuvine, de atunci şi până cine ştie când, frumuseţea indicibilă, insondabilă şi intangibilă a feminităţii slave. În zilele noastre, ele sunt dincolo de Prut, în roman erau dincolo de Nistru. Iar Nistru era o graniţă ce trebuia apărată de locotenentul Ragaiac. Soldaţii acestuia îşi făceau meseria în conformitate cu imperativele istoriei, adică opreau pătrunderea emigranţilor, posibili spioni sau activişti politici, pe teritoriul României. Gib Mihăescu a precizat într-un interviu că punctul de plecare al romanului său a fost un fapt real, al scufundării unor refugiaţi în apa Nistrului. În carte nu insistă pe acest episod, dar are o cumplită imagine vie a unor executaţi prin înecare: "Fusese aruncat în mare cu o piatră de picior. Acolo în mare, la locul execuţiei, scafandrii se plimbau printr-o pădure întreagă de oameni ţinuţi ferm la fund de pietrele cele grele. Dar sforile permiteau cadavrelor să facă tot felul de mişcări de dans, când vreun scafandru sau vreun delfin îşi croia drum printre ele. Altfel îşi păstrau toate o atitudine oblică, pântecul şi faţa spre zariştea de deasupra, o pădure întreagă de evlavioşi într-o ţinută elevată, comunitate mistică şi impresionantă, dedându-se la cele mai caraghioase balansări şi figuri pe invizibila sârmă a neantului, la cea dintâi apropiere străină".

Din roman, aflăm că trecerea frontierei de către unii emigranţi era posibilă, prin participarea unora precum personajul Serghe Bălan, care adormea vigilenţa grănicerilor cu inventivitate şi inteligenţă speculativă. De exemplu, îşi oferea nevasta, pe senzuala şi voluptuoasa Niculina, drept ispită sigură pentru un locotenent chinuit de obsesii carnale. Asemenea ipostaze istorice, transfigurate literar să fi dus oare la interzicerea romanului "Rusoaica" în 1934, de chiar Ministerul Instrucţiei - în orice caz, "Rusoaica" a fost cea dintâi carte dintr-un şir de opere puse la index, printre care "Patul lui Procust" de Camil Petrescu, "Întoarcerea din rai" de Mircea Eliade, "Cartea Nunţii" de George Călinescu, "Maidanul cu dragoste" de G.M. Zamfirescu, toate acuzate de sexualitate explicită. Romanul "Rusoaica" a fost interzis evident şi în perioada comunistă, atunci când Basarabia era un cuvânt sensibil ca o aripă de fluture sub un bocanc de soldat. Frontiera României nu mai era la Nistru ca în romanul lui Gib Mihăescu, ci fusese deplasată la Prut. Aşa că "Rusoaica" a fost interzisă timp de aproape cinci decenii. În romanul "Născut în URSS", Vasile Ernu scrie: "Uniunea Sovietică nu a fost doar o ţară, a fost mai mult decât atât, a fost cel mai mare proiect utopic al modernităţii. Ea te face să te minunezi, te fascinează, iar fascinaţia pentru ea lasă urme adânci". Ultimele cuvinte pot fi rostite atât despre o ţară, cât şi despre o femeie.

Reeditarea romanului "Rusoaica" poate însemna, alături de meritatul gest compensatoriu faţă de destinul aprig al cărţii, şi o împăcare cu trecutul, cu obsesiile provocate de această ţară. Să ne amintim ce febră dureroasă a negărilor totale am trăit după 1990, a tot ce putea însemna Rusia, roşu, comunism... Doar uriaşa literatură rusă a rămas poate mereu, în sertarul ascuns al dragostei. Să te împaci cu obsesiile poate însemna şi să iubeşti o rusoaică. Are cineva curaj?

Bordeiul locotenentului Ragaiac
Drama aşteptării locotenentului Ragaiac a însemnat deziluzie. Acest bărbat puternic, viril, învestit cu o importantă misiune oficială, aceea de a apăra graniţele ţării, s-a lăsat torturat de un ideal erotic fascinant şi misterios care însă fugea, fugea tot mai departe de realitate... Lui însă i se părea că vine de dincolo de graniţă, pe un pod îngheţat: "O rusoaică înaltă, într-o şubă greoaie, căptuşită cu blană, cu căciulă căzăcească de astrahan brumăriu, în picioare cizme de cauciuc vechi, cu luciul pierdut... O apariţie ca oricare alta, dacă figura aceea prelungă, cu ochi oblici, cu ten catifelat, pe care nici un ger şi nici un cataclism social nu putuse să-l zgronţureze, dacă acea voce de cristal n-ar fi arătat soldaţilor că au de a face cu o boieroaică veritabilă. Ţinea în mâna gros şi jerpelit înmănuşată o cutie de vioară. Acesta era tot bagajul ei. Mai avusese şi altul dar îl încredinţase unui ţăran moldovean, care trebuia să o treacă încoace. Ţăranul a rătăcit-o însă prin zăvoaie şi prundişuri şi a dispărut cu geamantanul. îl şi plătise cu o mână zdravănă de chinoveţi... (...) Făcea Conservatorul la Odessa când izbucnise revoluţia. Tatăl ei avea mari uzine metalurgice...".

Aceasta este o imagine proiectată în mintea lui Ragaiac, prin cuvintele altui personaj, Iliad, care vorbea bine ruseşte... De aici însă, nevoia de ideal a locotenentului Ragaiac construieşte, extinde, îmbogăţeşte şi crede sincer despre Rusoaica lui că a fost mare ducesă ori cel puţin contesă şi rudă după mamă cu familia Tolstoi. Influenţat şi cotropit de marea literatură rusă, Gib Mihăescu a imaginat o rusoaică-fantasmă aristocrată, nobilă, cultivată, căreia cinismul istoriei i-a sălbăticit destinul.

Întruchipări ale celebrei păpuşi Matrioşka
Locotenentul Ragaiac este scafandrul şi cosmonautul propriilor tânjiri, aşteptări şi deziluzii. Trăieşte erotismul cel mai carnal cu voluptate, fără remuşcări inutile. Nu îl arde conştiinţa că s-a zvârcolit eliberator în patul unei femei măritate, nici că a abandonat cinic şi tragic o tânără (Marusea) în al cărei pântec urmele virilităţii sale prinseseră viaţă. Avea frisoane erotice şi cu Măriuca văduva, cumnata Niculinei (amanta istovitoare a lui Ragaiac, măritată cinstit cu Serghe Bălan, cel care trecea clandestin emigranţii peste graniţă). Măriuca însă se juca în paie cu un alt ofiţer, spre disperarea refulată a personajului privitor. În sfârşit, toate aceste femei pot fi întruchipări construite după modelul celebrei păpuşi Matrioşka.  Dar cu Rusoaica era altceva... Rusoaica între timp a căpătat un nume, o cheamă Valia. "O rusoaică trebuie să bea prin definiţie. O rusoaică tânără, artistă şi pribeagă, gonită de toate spectrele morţii, poposind la miez de noapte în coliba scăpării, coliba unui ofiţer tânăr..."

"Rusoaica" este o carte foarte, foarte frumoasă, un roman puternic, bine construit, alert, vizual, emoţionant...

"E un roman puternic tocmai prin caracterul promiscuu al aspiraţiilor personajului. În Ragaiac, dorinţa de idealitate ajunge până la obsesie, iar senzualitatea până la degradare. Se poate verifica prin el o criză a persona-jului românesc, intuită cu siguranţă de Gib Mihăescu. Prin autorul "Rusoaicei", personajul românesc nu se mai poate decide între spiritualitate şi senzualitate", scrie Marian Papahagi în postfaţa romanului, (Editura Echinox, 1990).

Un roman de citit şi recitit despre care multe au rămas de spus. Lectura acestei cărţi te face să visezi că, indiferent în ce an ne-am afla, suntem pe timpul Rusiei lui Rasputin sau al Rusiei lui Putin. Şi că orice luptă se poate ascunde în tranşeele iubirii.

"Lectura acestei cărţi te face să visezi că, indiferent în ce an ne-am afla, suntem pe timpul Rusiei lui Rasputin sau al Rusiei lui Putin. Şi că orice luptă se poate ascunde în tranşeele iubirii."

"Opera lui Gib Mihăescu are însă luciditate şi limpezime, autorul manifestând interes pentru proza analitică, prin sondarea adâncimilor subconştiente."

"Rusoaica lui a fost mare ducesă, ori cel puţin contesă şi rudă după mamă cu familia Tolstoi. Influenţat şi cotropit de marea literatură rusă, Gib Mihăescu a imaginat o rusoaică-fantasmă aristocrată, nobilă, cultivată, căreia cinismul istoriei i-a sălbăticit destinul."


Clara Mărgineanu - scriitor


Citeşte mai multe despre:   roman,   mihaescu,   biblioteca pentru toţi,   rusoaica,   gib mihăescu,   ragaiac

 



Mai multe titluri din categorie

Ziua Mondială a Baletului, marcată la Sibiu prin trei evenimente online și offline

Ziua Mondială a Baletului, marcată la Sibiu prin trei evenimente online și offline
Galerie Foto Ziua Mondială a Baletului, celebrată în acest an în data de 19 octombrie 2021, va fi marcată la Sibiu printr-o serie de trei evenimente, online și offline, organizate de Teatrul de Balet Sibiu. Marți, 19...

Jazz(R)Evolution: Prin jazz spre dialog și toleranță

Jazz(R)Evolution: Prin jazz spre dialog și toleranță
Galerie Foto Luni 18 octombrie, de la ora 18:30, elevii de la Școala gimnazială „Ferdinand I” și Școala italiană „Aldo Moro” din București, părinții și profesorii lor, dar și alți doritori sunt invitați la...

Despre prăbușirea și salvarea unei școli, în premieră la Teatrul „Gong” din Sibiu

Despre prăbușirea și salvarea unei școli, în premieră la Teatrul „Gong” din Sibiu
Galerie Foto Teatrul pentru Copii și Tineret „Gong” Sibiu prezintă sâmbătă, 23 octombrie, de la ora 18:00, premiera spectacolului „Bibi” conceput și scris de dramaturga Mihaela Michailov și regizorul Radu Apostol....

Bătălia titanilor: maeștrii Cannes-ului se întorc la București între 22 și 31 octombrie! - Biletele pentru ce-a de-a 12-e ediție Les Films de Cannes à Bucarest sunt în vânzare -

Bătălia titanilor: maeștrii Cannes-ului se întorc la București între 22 și 31 octombrie!  - Biletele pentru ce-a de-a 12-e ediție Les Films de Cannes à Bucarest sunt în vânzare -
Galerie Foto Atenție, urmează o încleștare epică între titani! Nu este vorba de un blockbuster hollywoodian, ci de o superselecție marca Les Films de Cannes à Bucarest care strânge cele mai mari nume înscrise în ediția...

Premieră CABARET Un musical de Răzvan Mazilu @ODEON

Premieră CABARET  Un musical de Răzvan Mazilu @ODEON
Willkommen, bienvenue, welcome to CABARET! Teatrul Odeon are plăcerea să anunțe premiera musical-ului „CABARET”, libretul de JOE MASTEROFF, după piesa lui John Van Druten și povestirile lui...

BECOMING LANDSCAPE OUTLANDS. Mesaje cifrate și semne vizibile din aer au apărut în câmpul de papură din Parcul Natural Văcărești

BECOMING LANDSCAPE  OUTLANDS. Mesaje cifrate și semne vizibile din aer au apărut în câmpul de papură din Parcul Natural Văcărești
Galerie Foto Land art vizibil pe Google Earth și Maps examinează stratigrafia istoriei recente a deltei de la marginea Bucureștiului. Scrisul criptic se regăsește în mai multe forme, presărate prin întregul parc, pe care...

Dac-ar avea gură - un musical cu accente horror, în premieră la unteatru

Dac-ar avea gură - un musical cu accente horror, în premieră la unteatru
Galerie Foto O co-producție Proiect 2 și unteatru, Dac-ar avea gură - musicalul cu accente horror regizat de Dragoș Alexandru Mușoiu, se pregătește de o primă întâlnire cu publicul în această seară, de la ora 20:00, în...

La Civil: thrillerul neorealist al anului, pe ecranele românești

La Civil: thrillerul neorealist al anului, pe ecranele românești
Galerie Foto Laura e o adolescentă ca multe altele: zâmbește cu toată fața, e plină de viață și pierde timpul pe WhatsApp. O vedem în primele minute din La Civil, alături de mama sa, Cielo (Arcelia Ramírez). Însă...

O seară magică cu Jennifer Crestol, pe scena Operei Naționale București

O seară magică cu Jennifer Crestol, pe scena Operei Naționale București
În seara de marți, 16 noiembrie, începând cu ora 19.00, Jennifer Crestol va găzdui o seară magică la Opera Națională București, împreună cu Orchestra Simfonică București, sub bagheta dirijorală a lui...

„Ascunzând jumătate din obrazul adevărului, schimonosești chipul întreg al realității”

 „Ascunzând jumătate din obrazul adevărului, schimonosești chipul întreg al realității”
Jurnalul vă oferă, începând de mâine, cartea „Biletul la control!”, în care autorul Dumitru Popescu surprinde perioada anilor 1965-1968, când, în calitate de redactor-şef al Scânteii, a schimbat radical...

Scriitoarea care a câștigat un premiu literar de un milion de euro s-a dovedit a fi trei bărbați

Scriitoarea care a câștigat un premiu literar de un milion de euro s-a dovedit a fi trei bărbați
Versiunea spaniolă a Elenei Ferrante a fost dezvăluită ca fiind trei bărbați de vârstă mijlocie, scrie Financial Times. Vineri seara târziu, premiul Planeta, în valoare de 1 milion de euro - cel mai bine plă...

Recital cameral la Sala mică a Ateneului Român

Recital cameral la Sala mică a Ateneului Român
Galerie Foto Unul dintre scopurile principale ale proiectului Stagiunea de marți seara este revigorarea recitalurilor camerale și implicarea a cât mai mulți tineri muzicieni români în acest demers. Protagoniștii serii de 19 oc...

EQUUS de Peter Shaffer în direcția de scenă a lui Victor Ioan Frunză, la Teatrul “Stela Popescu”, pe 23 şi 24 octombrie

EQUUS de Peter Shaffer în direcția de scenă a lui Victor Ioan Frunză,  la Teatrul “Stela Popescu”, pe 23 şi 24 octombrie
Spectacolul Equus de Peter Shaffer în direcția de scenă Victor Ioan Frunză, scenografia Adriana Grand, în româneste de Adrian Nicolae, producţie a Teatrului “Stela Popescu”, se joacă la Sala Mică a...

Documentarul Al Amari, reședință provizorie, co-producție Republica Cehă, România și Palestina, în premieră mondială la cea de-a 25-a ediție  a Festivalului de Film Documentar de la Jihlava

Documentarul Al Amari, reședință provizorie, co-producție Republica Cehă, România și Palestina, în premieră mondială la cea de-a 25-a ediție  a Festivalului de Film Documentar de la Jihlava
Galerie Foto Documentarul intimist Al Amari, reședință provizorie, co-producție Republica Cehă, România și Palestina, va avea premiera mondială la cea de-a 25-a ediție  a Festivalului de Film Documentar de la Jihlava,...

Elena Moşuc şi Ruxandra Donose pe afişul premierei cu „Norma” de Bellini în stagiunea centenară a Operei Naționale București

Elena Moşuc şi Ruxandra Donose pe afişul premierei cu „Norma” de Bellini  în stagiunea centenară a Operei Naționale București
Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de...
Serviciul de email marketing furnizat de