x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Viaţa e prea scurtă şi prea tristă s-o consumi inventând

0
12 Ian 2010 - 00:00

În numărul din 18 ianuarie 1935 al reviste Rampa apărea un interviu cu scriitorul Anton Holban. Până la moartea lui, cu mult înainte de vreme, petrecută tot într-o zi de ianuarie, aveau să mai treacă doar doi ani...

Textul din '35 a fost inclus în volumul II al antologiei "Romanul românesc în interviuri", apărută în 1986, sub coordonarea lui Aurel Sasu şi Mariana Vartic, la Editura Minerva. Reproducem în continuare fragmente din interviul "Cu Anton Holban despre «Ioana», despre Proust, despre critici...".

Dl Anton Holban este un scriitor pe care marele public îl cunoaşte puţin şi care, de altfel, nici nu caută această cunoştinţă. Între cărţi (pe care le iubeşte cu o intolerantă pasiune), între concerte (pe care le urmăreşte cu o credinţă şi o fervoare de muzician), autorul romanului "Ioana" scrie departe de ceea ce se numeşte "viaţa literară".

 

Cum aţi scris ultimul dvs. roman, "Ioana"?

Acum doi ani, şi ca de obicei, adică nu la o masă, mereu aceeaşi, la care aş lucra zilnic acelaşi număr de ore, ci plimbându-mă prin superba grădină pe care o are bunica mea la Fălticeni, întrerupându-mă la fiecare moment ca să discut sau să mă ocup cu altceva şi scriind la întâmplare pe nişte foi printre care numai eu am putut să mă descurc. Bineînţeles, până la tipărire am reparat mereu, căutând să fiu cât mai esenţial.

 

Răspunsul acesta ar fi privitor la tehnica scrisului. Dar un roman există înainte de a fi scris, fie într-o realitate trăită, fie în imaginaţie, fie în amândouă. Şi atunci întrebarea s-ar referi la elaborarea mentală a romanului.

După cum se bănuieşte, realitatea a fost puţin deghizată. Socot viaţa prea scurtă şi prea tristă ca să ţi-o consumi inventând. Dar descrierea Cavarnei am făcut-o doi ani după ce am cunoscut Cavarna. Aceasta denotă artificiul sentimentelor? Am exemple celebre când s-a procedat identic. Probabil că aceasta este o lege a jocului nostru interior. Lamartine a plâns pe Julie Charles în "Le lac" mult mai târziu, pe când era însurat cu alta.

Aş vrea să se reţie din această carte miraculoasa atmosferă de la Cavarna, pe care m-am căznit s-o redau cât mai bine. Spaţiul imens care se întinde acolo în faţa ta şi pustietatea impresionantă. Noaptea nu auzeam decât zgomotul mării, al vreunei uşi de la vreo magazie goală, bătută de vânt, şi al şobolanilor care se jucau în pod. Consider "Ioana" drept un poem în proză. Subiectul este redus la maximum şi nu am alcătuit decât o îmbinare de emoţii. Lectorii n-or să abunde?

Sunt, aşadar, rari oamenii nefericiţi? Cine nu este complicat pentru o chestiune care-l interesează direct? Oare nu-şi trăieşte fiecare, la o vârstă, dragostea cu tristeţile ei?

 

Nu sunt un critic drept

Sunteţi, prin preocupările dumneavoastră, un eseist şi un critic. În această calitate, am vrea să ştim ce gândiţi despre "Ioana". Mai precis, ce gândeşte criticul Holban despre romancierul Holban?

Nu sunt un critic drept. Adică, nu mă forţez să împart elogiile sau defectele, indiferent de text, după cum mi se prezintă. Mă consolez cu gândul că şi criticii celebri, fără altă pretenţie decât de-a judeca operele celorlalţi, începând cu Boileau şi Saint-Beuve, au judecat rău. Nu mai am pasiunea de copil de a citi orice, cu egal interes. Deci am preferinţe numai pentru un singur fel de literatură. Mi se pare viaţa prea scurtă ca să joc un rol care nu-mi aparţine şi să nu fiu sincer, cu orice risc. Egoism, curiozitate, mi-e egal cum se numeşte acest instinct. 

 

Sunt autori, sau numai anumite cărţi ale lor, care m-au obsedat, i-am recitit de nenumărate ori, m-am gândit într-acolo de o sută de ori pe zi în timpul celor mai diferite ocupaţii ale vieţii noastre zilnice. Fromentin (Dominique), Proust (mai ales pasagiile Swann şi Albertine), Rainer Maria Rilke, Thomas Hardy (Jude l'Obscur)... Este o înrudire temperamentală între aceste cărţi. "Ioana" demonstrează poate aceste preferinţe. Să se noteze bine, nu reminiscenţe literare, ci numai aceleaşi jocuri sufleteşti. Acelaşi fel de emoţii, indiferent dacă decorul este mereu altul. Ce cred despre "Ioana"? De fapt, înţeleg această întrebare într-un singur fel: ce cred despre mine? Exact: uneori rău, uneori bine, victimă a tuturor oscilaţiilor interioare.

 

Scriu doar ce am remarcat personal
Cunoaşteţi, desigur, opinia curentă după care între roman şi critică ar exista în oarecare măsură o incompatibilitate. Acest lucru li s-a spus, pe rând, domnilor Lovinescu, Ibrăileanu, Călinescu... Ce credeţi despre această opinie?

Adică, pentru a fi critic îţi trebuie luciditate şi pentru a fi romancier îţi trebuie să te laşi niţel învăluit de instinct. Dar există şi scriitori mari care şi-au cunoscut perfect plăsmuirea lor. În unele piese de Racine, totul este perfect, nu găseşti nici cel mai mic reproş. E drept că, în practică, romanul unui critic sau critica unui romancier folosesc mai mult drept curiozităţi. Cunosc o singură excepţie: "Adela" dlui Ibrăileanu, de o valoare unică, dintr-o tradiţie franceză de cea mai bună calitate, neaşteptată în literatura noastră încă rudimentară. Dar mă îndoiesc dacă critica dlui Ibrăileanu poate avea acelaşi preţ.

 

S-a vorbit adesea despre "proustianismul" dvs. În ce măsură îl recunoaşteţi şi, mai ales, în ce măsură credeţi că lecţia lui Proust poate fi identificată în "Ioana"?

Proust a fost una dintre cele mai mari încântări ale vieţii mele. Pe "Swann" l-am urmărit rând cu rând şi nu mi s-a părut nici o paranteză de-a lui de prisos. Dar, cum domnul Mihail Sebastian a observat foarte bine, cred că mă leagă mai mult asemănări temperamentale de Proust şi nu voiesc deloc să-l copiez. Fiecare porneşte de la propria lui experienţă. Eu scriu numai ceea ce am remarcat personal, astfel că nu mi-e frică de reminiscenţe străine, oricât de departe ar putea merge comparaţia.

Bineînţeles, invidiez pe Proust (dacă un om viu poate invidia pe un mort) pentru foarte multe pagini pe care le-aş fi scris poate identic. De pildă, "Sonata" lui Vinteuil sau somnul Albertinei. Dar sunt lucruri esenţiale pe care nu le pricep: cum a putut să-şi risipească ultimii ani cât mai avea de trăit scriind cărţi?

În momentul când scriam "Ioana", ca reacţie, citeam din nou din Proust. Totuşi, sunt sigur, n-a fost nici o influenţă. Aşa de impresionată a rămas pentru mine atmosfera de la Cavarna-Port.

 

Cu ce sentimente primiţi cronicile care se scriu despre dumneavoastră? Vă recunoaşteţi în ele? Credeţi că, personal, aţi putea utiliza vreo sugestie sau indicaţie critică venită din afară?

Mă bucur când descopăr un prieten. Adică pe cineva care mă înţelege, faţă de care nu sunt complet un străin. Cu toate că întâmplările din cărţile mele ar trebui să fie familiare oricui, totuşi, cu surprindere, descopăr că sunt considerat drept un om ciudat.

Citeşte mai multe despre:   anton holban,   biblioteca pentru toţi,   ioana

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Ministerul Culturii: Organizarea evenimentelor culturale cu mai mult de 1.000 de participanţi simultan - interzisă până la 31 august

Ministerul Culturii: Organizarea evenimentelor culturale cu mai mult de 1.000 de participanţi simultan - interzisă până la 31 august
Organizarea evenimentelor, festivalurilor şi manifestărilor culturale la care sunt prezenţi peste 1.000 de participanţi simultan este interzisă până la 31 august, atât în spaţii închise, cât şi în aer...

The Waiting Room. În așteptarea One World Romania - ediția a 13-a

The Waiting Room. În așteptarea One World Romania - ediția a 13-a
Galerie Foto Ediția a 13-a a Festivalului One World Romania, amânată din luna martie, se va desfășura în perioada 21-30 august, la București. Ea va avea cu siguranță o componentă online importantă, dar cum interacțiunea...

Spectacolele online ale lunii iunie, transmise de Teatrului German de Stat Timișoara

Spectacolele online ale lunii iunie, transmise de Teatrului German de Stat Timișoara
Galerie Foto Până la deschiderea sălilor de spectacol, Teatrul German de Stat Timișoara continuă seria de producții transmise online către publicul iubitor de teatru. Luna aceasta am pregătit 4 spectacole, care mai de...

Randi lansează o nouă piesă de ziua lui: „Femeia care m-a învins”

Randi lansează o nouă piesă de ziua lui: „Femeia care m-a învins”
Randi își face un cadou aniversar, lansând o nouă piesă, „Femeia care m-a învins”, chiar în apropierea zilei sale de naștere. Artistul Famous Production, care împlinește 37 de ani pe 23 mai, spune că,...

InspiraTIFF cu Mircea Miclea pe TIFF Unlimited: despre educație și mentalități

InspiraTIFF cu Mircea Miclea pe TIFF Unlimited: despre educație și mentalități
Galerie Foto İntr-un un an obișnut, astăzi am fi deschis TIFF 2020 și ne-am fi reîntâlnit pentru a 19-a oară în Piața Unirii din Cluj, unde v-am fi urat un bun venit din toată inima. Poate v-am fi anunțat și că e nevoie...

Concertele roz – un nou proiect în direct de la Sala Radio, propus de Radio România Muzical și Orchestrele Radio România

Concertele roz – un nou proiect în direct de la Sala Radio, propus de Radio România Muzical și Orchestrele Radio România
Într-o perioadă plină de incertitudini, cu toate concertele cu public anulate, Radio România Muzical și Orchestrele Radio România deschid cea mai mare scenă din România: în direct de la Sala Radio, concerte...

“Petrică şi lupul” - eveniment itinerant şi interactiv de Ziua Copilului

“Petrică şi lupul” - eveniment itinerant şi interactiv de Ziua Copilului
Galerie Foto Un eveniment itinerant şi interactiv, povestea muzicală ”Petrică şi lupul”, este propunerea Filarmonicii de Stat Sibiu pentru Ziua Copiilor. Special pentru această zi au fost create afişe cu personajele...

Recitaluri online la Casa Lipatti, cu tema Enescu și Muzica clasică românească

Recitaluri online la Casa Lipatti, cu tema Enescu și Muzica clasică românească
Primăria Municipiului București prin Casa Artelor „Dinu Lipatti”, vă invită duminică 31 mai 2020, la orele 17:00, să urmărim împreună în Premieră online Programul cultural CASA LIPATTI Open Stage 2020...

Coloravirus la Teatrul Gong!

Coloravirus la Teatrul Gong!
Galerie Foto Teatrul pentru Copii și Tineret „Gong” Sibiu prezintă „Coloravirus”, un program online cu momente de teatru, muzică, lecturi, dar și ateliere de creație, de gătit și de magie. Pagina de Facebook a...

FITS – primul mare festival din Europa Centrală și de Est organizat online în anul 2020

FITS – primul mare festival din Europa Centrală și de Est organizat online în anul 2020
Evenimentul care de 27 de ani deschide Sibiul spre lume și lumea spre Sibiu, rescrie istoria și devine primul mare festival de artele spectacolului din Europa Centrală și de Est care va avea loc, în acest an, exclus...

Muzeul Național de Istorie a României se deschide la 1 iunie

Muzeul Național de Istorie a României se deschide la 1 iunie
Muzeul Naţional de Istorie a României va fi deschis de la 1 iunie. Accesul în instituţie se va face cu respectarea măsurilor sanitare. Programul de vizitare se desfășoară în intervalul 10,00 -...

„Şotron printre poveşti” online cu Teatrul „Stela Popescu”

„Şotron printre poveşti” online cu Teatrul „Stela Popescu”
Teatrul Stela Popescu îşi continuă activitatea online şi în aceste zile cu programul „Şotron”. De-a lungul primăverii, actorii teatrului au prezentat diverse programe online dedicate publicului fidel, luna...

După Sundance și DOK.fest München, încă un premiu pentru „Acasă”, filmul de debut al lui Radu Ciorniciuc: Premiul Special al Juriului la Thessaloniki Documentary Festival (Special Jury Award)

După Sundance și DOK.fest München, încă un premiu pentru „Acasă”, filmul de debut al lui Radu Ciorniciuc: Premiul Special al Juriului la Thessaloniki Documentary Festival (Special Jury Award)
Galerie Foto „Acasă”/ „Acasă, My Home”, documentarul ce urmărește cu empatie povestea unei familii care luptă pentru acceptare și propria definiție a libertății, după 20 de ani petrecuți în Delta Văcărești, a...

Spectacolul de balet „Lacul lebedelor”, dedicat  Românilor de Pretutindeni

Spectacolul de balet „Lacul lebedelor”, dedicat  Românilor de Pretutindeni
Opera Națională București în parteneriat cu Administrația Prezidențială și cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, dedică un spectacol românilor aflați departe de țară.   De Ziua...

CĂLĂUL, film descris de Almodóvar drept „o capodoperă absolută”, weekendul acesta, gratuit pe Vimeo

CĂLĂUL, film descris de Almodóvar drept „o capodoperă absolută”,  weekendul acesta, gratuit pe Vimeo
• Filmul CĂLĂUL, în regia lui Luis García Berlanga, a primit Premiul FIPRESCI în cadrul Festivalului de Film de la Veneția, ediția 1963 • Luis García Berlanga – una dintre figurile emblematice ale cinema...
Serviciul de email marketing furnizat de