Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Memorialele sale de călătorie, delectabile și azi, au devenit cărți literare de vizită pentru oaspeții Moldovei de munte din zona Dornei și Văii Bistriței, a mănăstirilor nemțene sau a Munților Tazlăului, unde evada din când în când, singur sau cu câte un tovarăș, din dor de ducă. Și-a proiectat, cu vervă și umor, traseele montane în mitologie, rămânând un observator realist al locurilor. Peregrinările mâncăului prin mănăstiri de călugări și maici (cu care cocheta mucalit) și escapadele prin ținuturi sălbatice, însoțit de fabuloasa lui iapă, au intrat în legendă”, aprecia criticul și istoricul literar Paul Cernat în deschiderea unei minibiografie dedicate lui Calistrat Hogaș.
Profesorul lui Ionel Teodoreanu
Pe repede-înainte: „A publicat și câteva povestiri frivole de la poalele munților, (Floricica ș.a.). Descoperit ca scriitor local nemțean, Calistrat a fost lansat de Ibrăileanu și de cercul Vieții românești în 1907. Cele două volume din seria pe drumuri de munte apar, în tiraj confidenţial, în 1912 şi 1914, majoritatea exemplarelor fiind distruse într-un incendiu. A fost profesor la mai multe licee din Moldova și Teleorman, inclusiv la Colegiul Național din Iași (i-a trecut prin mâini și Ionel Teodoreanu). Moare în refugiu la Roman, în timpul războiului (august 1917) iar cariera sa literară va deveni postumă”.
Pălăria și potcoava iepei
Tot aici: „Cine trece pe la casa memorială din Piatra Neamţ, cu vedere spre Ceahlău, poate admira pălăria, pelerina şi bocancii drumeţului, la fel de impunătoare ca potcoava iepei şi tovarăşei sale de drum, Pisicuţa. Ultima fiică supraviețuitoare, domnișoara Sidonia C. Hogaș, donatoare a moștenirii și posesoare vegetariană a câtorva zeci de pisici, a murit la 94 de ani în 1976, de ziua nașterii tatălui ei”.
Un munte în literatură, altul în realitate
La final, informații de actualitate (furnizate tot de Paul Cernat, iubitor al muntelui și el): „Dacă în anul de grație 2024 vrei să iei drept ghid montan paginile lui Calistrat Hogaș prin Munții Neamțului, riști să te rătăcești. Cândva celebrul munte Hălăuca, prezent și în scrierile lui Creangă, Nicolae Gane, Sadoveanu ș.a., ba chiar și în nume de pictorițe nemțene (Iulia Hălăucescu), lipsește azi de pe hărți”. Cum așa? „Topografii sunt de părere că o anumită parte a vârfului Bivolu (1.530 m) din Munții Stânișoarei e numită de localnici așa, dar în scriptele consultate de mine în ultimele decenii numele nu i se păstrează decât ca Pasul Stânișoara (Hălăuca), 1.235 m, undeva între județele Neamț și Suceava. Încă și mai rău e cu muntele Deleleu, altă fostă vedetă a zonei care lipsește azi din toate scriptele topografice, și căreia doar literatura îi mai păstrează, în ceață, memoria”.
Cărți cu ghinion
Textele de referință ale autorului - Pe drumuri de munte - n-au avut o soartă ușoară. Mențiunea lui Ștefan Agopian: „Ghinionul l-a urmărit pe Hogaş încă de la început: prima ediţie a cărţii a fost topită din cauza greşelilor de tipar (1912), a doua a ars aproape în totalitate (1914), de abia în 1922 cartea a ajuns la public”.
107 ani s-au împlinit în 27 august 2024 de la moartea profesorului Calistrat Hogaș.
„Memorialele sale de călătorie, delectabile și azi, au devenit cărți literare de vizită pentru oaspeții Moldovei de munte”, Paul Cernat, istoric literar
„Râsul și veselia sunt piperul și sarea vieții și, în același timp, singurele lucruri omenești”, Calistrat Hogaș, scriitor
