Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mulți români (și străini) bat potecile Munților Bucegi, dar câți or avea habar ce conotații are, de pildă, cuvântul „Caraiman”, termen care dă nu numai numele unui vârf de munte (faimos pentru Crucea Eroilor pe care o poartă), ci și al unei mănăstiri din Bușteni, al unei străzi etc. Dar să facem loc explicațiilor științifice ale antropologului Gheorghiță Ciocioi: „Caraiman este numele purtat de un cunoscut munte de la noi. Etimologiile de până astăzi în privința dată rămân simple încercări de a lămuri tainicul nume: kara imam/iman - preotul/imamul negru (din turcă); karaman - buzunar (rusă). Iorga susține cea dintâi opțiune, numele fiind de dinaintea contactului limbii române cu rusa, dar lasă de înțeles că ar mai putea exista și alte piste de cercetare”.
Pașa Caraiman a luptat la Călugăreni
Anume? „Numele de Caraiman mai este purtat de un boier moldovean de sub Movilești, ajuns chiar capuchehaie la Înalta Poartă. Doar că boierul mai avea alte două nume: Ioan Pricopie, numele de Caraiman fiind, cu siguranță, un supranume. Un pașă ce a luptat la Călugăreni împotriva lui Mihai Viteazul era numit și el Caraiman. De fapt, Caramanlâul, ori Caraimanlâul”. Încurcate poteci! „Cine erau însă caramanlii despre care nu se prea vorbește/scrie la noi? Acest nume era dat de turci tuturor grecilor din Asia Mică. Așadar, nu este exclus ca unii negustori greci din raiaua Brăilei (dar nu numai) să fi ajuns boieri și demnitari în Țările Române, dând uneori numele lor de caraimanlâi unor locuri (în care poate își desfășurau negoțul)”. Numele „Caraiman” rămâne fără îndoială o enigmă lingvistică ce așteaptă să fie deslușită.
Craiova, Kraiovina Vlașka, Kraiovina Serbia
O altă mare necunoscută relaționată cu un nume pe cât de cunoscut, pe atât de neînțeles în fibra lui intimă: Craiova. Și o dezbatere lansată de etnologul Gheorghiță Ciocioi: „Kraiovina Vlașka (Regatul Valahiei) - o contrapondere la Kraiovina Serbia (Regatul Serbiei) până în 1270?”. Ia, să aflăm! „Cuvântul vechi slav «kralj» - apreciază Gheorghiță Ciocioi - se tălmăcește prin rege, crai, domn. «Krai» înseamnă, de asemenea, ținut de margine, o latură, ori parte a unei țări. Terminația «ov» face din capitala Olteniei fie un oraș cu statut «domnesc»/«al craiului/regelui» - ori poate al doilea în rang după capitală, de care domnul purta de grijă în mod deosebit -, fie, pur și simplu, un oraș-reședință a unei bune părți de țară”.
Oraș al regilor (vlahi și sârbi)
În completare: „A se vedea și Kraljevo, în vechea Serbie - purtând - de aproape două veacuri, e drept - același nume cu cel al Craiovei. Numele de Kraljevo se tălmăcește prin «oraș al regelui», regii sârbi fiind încoronați în biserica de aici. Să se fi retras în acest loc Caloian, țarul de Târnovo, ajungând «domn peste valahii lui», potrivit vechii cronici a lui Niketas Choniates? Poate, deși la Târnovo numele purtat era cel de țar”. Concluzia? „Numele Craiovei pare, așadar, unul slav sârbesc. Înrudirile cu timocenii și sârbii ale domnilor de la Curtea de Argeș vor fi hotărât cumva soarta numelui cetății Băniei în urmă cu veacuri… Pe de altă parte, Kraljevina Srbija (Craiovina Serbia) - Regatul Serbiei dintre 1217 și 1346 - e posibil să fi avut o contrapondere pentru o vreme: Kraiovina Vlașka (o Valahie neatârnată, regat până în 1270), capitala regatului valah fiind Craiova”.
Cum a ajuns Preda nume de familie
Proveniența lui Preda? Etnologul Gheorghiță Ciocioi: „Deși nume slav, este preferat mai mult în părțile noastre. Românii din Bulgaria și Timocul sârbesc s-au numit și ei Preda (dar și slavii de aici - Predo, Preda, Predici etc.). Numele este legat de calendar. Astfel, dacă în Balcani pentru Sfântul Andrei s-a preferat mai degrabă numele de Părvo/Pârvan, prescurtarea de la (Andrei) Părvo-zvani («cel întâi chemat»), pentru cei ce primeau numele Sfântului Ioan Înaintemergătorul («Predtecea», slav.), în unele cazuri, s-a folosit ca nume de botez numele pe scurt: (Ioan) Preda. Practic, numele slav Pred(ă)tecea e transpunerea lui Prodromos din greacă, folosit până astăzi ca nume de botez”. Nimic nu-i simplu…
Răspândit mai mult în sud
„Așadar, Preda este un nume creștinesc, ajuns, în timp, nume de familie. Întrebuințarea numelui «întregitor» din calendar a fost o practică prezentă în Biserică, în unele locuri (Oltenia, dar și vestul Munteniei), până în secolul al XIX-lea. Așa se explică răspândirea pe larg a acestui nume în sudul țării”, a conchis specialistul.
„Take, Ianche și Cadîr”, tălmăciri
„Kadîr este un nume musulman, bine cunoscut la noi prin piesa de teatru a lui Victor Ion Popa - «Take, Ianche și Cadîr»”, reliefează etnologul Gheorghiță Ciocioi. Doar că puțini oameni știu ce înseamnă, de fapt, „Cadîr”, nu? „Numele purtat de turcul Cadîr se tălmăcește prin preacinstit, onorabil, om vrednic”, a punctat antropologul.
Cum am intrat în „cârdășie”?
Mai departe, despre un cuvânt la modă de sute de ani pe meleagurile noastre: „cârdășie”. „Este un termen preluat din turca anatoliană, cu sensul inițial de înfrățire. De la kardaș = frate”, opina Gheorghiță Ciocioi.
Dar „Catargiu” ce înseamnă?
Lascăr Catargiu sau Lascăr Catargi (1823-1899), om politic din secolul al XIX-lea, ministru în mai multe guverne, președinte al Camerei Deputaților, al șaselea prim-ministru al României (cu patru mandate) și Barbu Catargiu (1807-1862), jurnalist, ministru și prim-ministru al României, descendent direct al domnitorului Constantin Brâncoveanu, au în comun originea numelui. Dar de unde se trage acesta? Antropologul Gheorghiță Ciocioi ne elucidează: „Este un nume de origine turcă (katîrci). Are înțelesul de: om care mână ori paște catârii”.
Prodan, semnificații mistice
„Prodan este un nume slav, folosit și de români, de natură mistică, legat de o făgăduință, ori exorcism”, a evidențiat antropologul Gheorghiță Ciocioi. Semnificația? „Prodan înseamnă «vândut», «dăruit», «făgăduit» unui sfânt, ori unei mănăstiri, pentru a îndepărta răul de la o familie. La sud de Dunăre poate fi întâlnit și sub formele Prodana, Prodo, Proda, Prodanov (ultimul ca nume de familie)”, a completat etnologul.
„Etimologiile de până astăzi în privința numelui Caraiman rămân simple încercări de a lămuri tainicul nume: kara imam/iman - preotul/imamul negru (din turcă); karaman - buzunar (rusă)”, Gheorghiță Ciocioi, antropolog
„Numele Craiovei pare unul slav sârbesc. Înrudirile cu timocenii și sârbii ale domnilor de la Curtea de Argeș vor fi hotărât cumva soarta numelui cetății Băniei în urmă cu veacuri”, Gheorghiță Ciocioi, antropolog
„Kadîr este un nume musulman, bine cunoscut la noi prin piesa de teatru a lui Victor Ion Popa - «Take, Ianche și Cadîr». Numele purtat de turcul Cadîr se tălmăcește prin preacinstit, onorabil, om vrednic”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„«Cârdășie» este un termen preluat din turca anatoliană, cu sensul inițial de înfrățire. De la kardaș = frate”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„Prodan este un nume slav, de natură mistică, legat de o făgăduință, ori exorcism. Semnificația: «vândut», «dăruit», «făgăduit» unui sfânt, ori unei mănăstiri, pentru a îndepărta răul de la o familie”, Gheorghiță Ciocioi, antropolog
