Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu acest prilej va fi organizată Ziua porților deschise. În intervalul orar 12-16 publicul este invitat să viziteze, cu ghidaj de specialitate, cele mai reprezentative spații din sediul istoric al Academiei Române și să afle câteva momente importante din istoria de peste un secol și jumătate a venerabilei instituții. Vor putea fi vizitate Aula Academiei, Galeria președinților, Clubul academicienilor, Muzeul Memorial.
Înființată la 1 aprilie 1866, sub numele de Societatea Literară Română, devenită, un an mai târziu, Societatea Academică Română, Academia Română este una dintre primele instituții naționale, fundamentale pentru constituirea statului român modern. Prima sa misiune a fost aceea de a stabili ortografia limbii române, a elabora şi publica dicţionarul şi gramatica limbii române, ca elemente definitorii pentru identitatea națională românească aflată în plină afirmare la mijlocul secolului al XIX-lea.
Dacă, la început, Societatea Academică a fost alcătuită din 21 de membri, aleşi din toate provinciile româneşti, astăzi, Academia Română este o instituție complexă, cu peste 180 de membri, din țară și din străinătate, personalități marcante din cele mai variate domenii ale artelor și științelor. Structura organizatorică cuprinde 14 secții științifice, care coordonează peste 70 de institute și centre de cercetare, unele dintre acestea de excelență europeană, reunind peste 2000 de cercetători.
De-a lungul celor 158 de ani de existență, în cadrul Academiei Române au fost elaborate opere fundamentale pentru cultura și știința românească, rezultat al pasiunii și al muncii de cercetare dezvoltate de sute de personalități și zeci de colective științifice. Dintre miile de titluri care pot fi repertoriate, amintim cu acest prilej aniversar: „Dicționarul Tezaur al limbii române“, operă capitală, realizată în decurs de 100 de ani, care cuprinde 175.000 de cuvinte, reunite în 19 volume, cu peste 18.000 de pagini; tratatul „Istoria românilor“, în zece volume; „Dicționarul general al literaturii române“, în opt volume, aflat la cea de-a doua ediție, nenumărate tratate de fizică, chimie, medicină, agronomie, istoria artei, colecții de documente istorice precum „Documenta Romaniae Historica“ sau „Mărturii românești peste hotare“, hărți și atlase lingvistice. Membrii Academiei Române și specialiștii din institutele de cercetare coordonate de Academia Română sunt prezenți și apreciați în lumea științifică internațională, publicând în reviste și la edituri cu un înalt nivel de performanță. Un palmares impresionant, care face din Academia Română cel mai important pol al cercetării teoretice și fundamentale din România, poziție confirmată de clasamentele internaționale, SCImago situând Academia Română pe primul loc în ultimii ani.
Sărbătorind cei 158 de ani de activitate neîntreruptă, Academia Română se reafirmă ca o instituție reper a României, implicată în viața societății românești și preocupată de viitorul acesteia.
