Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
1. O istorie a Banatului
Coordonatori: Ioan Bolovan și Rudolf Gräf
Editura Școala Ardeleană, 2023
„Lucrarea «O istorie a Banatului. Compendiu» se vrea o nouă carte de vizită a provinciei, scrisă de istorici aparținând unor generații, dar și unor școli istorice diferite, pasionați și preocupați de multiplele fațete ale trecutului acesteia. Aceste meleaguri, aflate la întretăierea drumurilor ce legau centrul de răsăritul continentului, au trezit atenția cronicarilor încă din vremea în care provincia s-a identificat cu numele de Banat, devenind o Europă în miniatură, astfel că, de-a lungul ultimelor trei secole, istorici, deopotrivă, bănățeni (români, germani, maghiari, sârbi, evrei), ardeleni, români din Vechiul Regat sau cercetători străini i-au dedicat studii consistente. Pe de o parte, paginile acestui compendiu prezintă rezultatele studierii acestor opere, precum și a fondurilor de arhivă. Pe de altă parte, ne dorim să constituie un punct de pornire pentru viitoarele istorii încă nescrise, speranța noastră legându-se de infinitele enigme oferite de această provincie - o bază consistentă pentru viitoarele generații de specialiști capabile să ducă mai departe povestea atipică a acestei regiuni istorice, o poveste captivantă pentru cititorii curioși și atrași de Banat”. (Autorii)
Citește pe Antena3.ro
2. Mitropolitul Andrei Șaguna. O biografie culturală
Autor: Mircea-Gheorghe Abrudan
Editura Școala Ardeleană, 2023
„Autorul intitulează acest volum «O biografie culturală» fiindcă a dorit să ilustreze profilul intelectual și orizontul cultural larg al marelui ierarh. Pornind de la această intenționalitate asumată și recunoscută încă în debutul volumului, materialele incluse ni-l relevă pe Andrei Șaguna drept un ctitor de instituții culturale care au asigurat românilor din Transilvania nu doar supraviețuirea identitară, ci și progresul cultural și chiar material al națiunii. Cartea acoperă o paletă mult mai largă de aspecte care învederează relațiile personale ale lui Andrei Șaguna cu împăratul Franz Joseph, cu alți politicieni de prim rang de la Viena, legături care i-au și asigurat ierarhului sibian succesul în inițiativele culturale, ecleziastice și politico-naționale vizând propășirea poporului român. Toate studiile evidențiază o documentare solidă care include surse inedite, dar și edite, precum şi o bibliografie națională și internațională adusă la zi. Remarcăm talentul narativ al autorului, care trădează un spirit elevat, un intelectual cu reale aptitudini literare, atent la tot ce îl înconjură și-i marchează existența cotidiană, dar și preocupat să îmbrace realitatea istorică într-o formă atractivă și captivantă deopotrivă pentru istorici și publicul larg. Îi asigur pe toți că vor găsi suficiente pagini valoroase care să le completeze informațiile despre o epocă și o personalitate cu totul aparte în istoria secolului al XIX-lea”. (Ioan Bolovan, istoric)
3. Revoluția de la 1848 din Oltenia
Autor: Paul-Emanoil Barbu
Editura Școala Ardeleană, 2020
„«Mica Țară Românească» - așa cum este numită Oltenia de către unii străini - a dat evenimente și personalități mari de-a lungul vremii, iar Paul-Emanoil Barbu o dovedește din plin. Parafrazând, am zice că «nasc și la Oltenia oameni». Acești oameni, de la voievodul Litovoi și boierii Craiovești până la Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu și Brâncuși, au făcut Țara cea Mare și i-au conferit pașaportul de intrare în lume. Cartea de față nu iluminează o revoluție oltenească - fiindcă nu a existat așa ceva -, ci Revoluția de la 1848 din Țara Românească prin felul în care s-a desfășurat ea în județele de la apus de Olt. Oltenii și Oltenia, cu toate că ar fi putut să facă la ei centrul principal de putere al Țării Românești, fiindcă, încă din secolul al XIII-lea, întemeiaseră o dinastie voievodală, s-au adaptat în Epoca Modernă regulilor unității naționale și s-au implicat în ridicarea edificiului național unitar. Cu profesionalism și căldură umană - fără de care nu se poate scrie și rosti istoria -, autorul trasează premisele unei lupte pentru emancipare, care, la 1848, a elaborat programul de țară al României până în 1918. Demonstrația că această luptă nu a fost numai ideologică devine impecabilă în lucrare și ne convinge că rezistența armată a întregii revoluții din Țara Românească a fost organizată și desfășurată prioritar pe teritoriul Olteniei. Această rezistență - spune istoricul Paul-Emanoil Barbu printre rânduri - a salvat revoluția noastră de banalul și ternul evenimentului comun și a proiectat-o înspre onoare și demnitate. Chemând țările Țării la apel, întru explicarea «concertului» care a construit calea și realitatea României moderne, autorul știe să privilegieze rolul revoluționar al Olteniei cu obiectivitate, erudiție, decență și respect pentru meseria de istoric”. (Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române)
4. Scrieri despre Cuza Vodă
Autor: Alexandru Lapedatu
Editura Școala Ardeleană, 2023
„Demersul nostru restitutiv se dorește, pe de o parte, o readucere în actualitate a unor studii temeinice semnate de Alexandru Lapedatu, pe de altă parte, un omagiu pe care Transilvania îl aduce memoriei Domnului Unirii. Într-o lume în care predomină tendința de dezintegrare statală, de contestare a ordinii geopolitice existente, în care solidaritățile sunt fie distorsionate prin manipulare subtilă, fie înlocuite de individualisme mascate sub lozinca regionalismului și izolării, recursul la modelele unificatoare și coagulatoare de energii pozitive din trecutul nostru nu foarte îndepărtat poate constitui un refugiu potrivit pentru toți cei care mai cred în existența și valorile statului național. În acest context, abordarea de către un istoric ardelean precum Alexandru Lapedatu a atâtor teme de istorie a românilor din spațiul extracarpatic devine cu adevărat exemplară și demnă de a fi pilduitoare pentru nevoia de solidarizare din prezent și mai ales din viitor”. (Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române)
5. Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea
Autor: Lucian Blaga
Editura Școala Ardeleană, 2023
„Treptat, mi-am dat seama că Blaga, nedreptățitul, rămâne un Univers, iar Universul nu are margini și nu ni se revelă decât parțial. Acest lucru fascinant îl face pe Blaga mereu actual, mereu cognoscibil, mereu sondabil, mereu necesar culturii poporului său. O parte mică din acest Univers este lucrarea de față, care, prin voința fiicei filosofului, iese acum din nou la lumină. Va fi un adevărat privilegiu și un festin intelectual de neegalat pentru cititorii dornici de carte, de înțelepciune și de cunoaștere a prezentului unor savanți români din Secolul Luminilor, adică a prezentului unor studioși trăitori în trecut, dar într-un trecut viu, cu lumini trimise spre noi, cei de astăzi”. - (Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române)
„Deşi neinclus în sistemul său filosofic, studiul Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea poate fi considerat oricând un apendice al cercetărilor lui Lucian Blaga consacrate sufletului cultural românesc, el completând şi nuanțând astfel teoria sa despre matricea stilistică autohtonă, prin orizontul crono-spațial cu specific transilvan, configurând dimensiunile unui iluminism aparte al epocii, de sorginte europeană, ofensiv şi eficient în plan social-politic şi spiritual”. - Eugen Nistor, filosof
6. Liviu Rebreanu și Rebrenii
Autor: Iacob Naroș
Editura Școala Ardeleană, 2023
„În Maieru am trăit cele mai frumoase și mai fericite zile ale vieții mele. Până ce, când să împlinesc zece ani, a trebuit să merg la Năsăud, la liceu. De la Maieru la Năsăud, cale de cinci ore cu trăsura, am plâns amarnic, parcă instinctul mi-ar fi spus că nu voi mai avea niciodată bucuria de viață ce am simțit-o în comuna mare, bogată, de la poalele Ineului, cel cu zăpada eternă”. (Liviu Rebreanu, Mărturisiri)
„Rebreanu vorbește despre spiritul ardelean ca fiind față-n față cu cel românesc: «Spiritul românesc e unic și cuprinde, deopotrivă, ardelenismul, moldovenismul, muntenismul sau oricum s-ar numi particularismele din care se alcătuiește fizionomia sufletească a neamului nostru, cea mai unitară parte în lumea asta.» (...) Referitor la Transilvania și misiunea ei spirituală, Rebreanu afirma într-un interviu (...) că Transilvania are rolul de a aduce în viața românilor «acea concepție de seriozitate și tenacitate» de care au nevoie. Într-o altă mărturisire, Rebreanu susține că toată opera lui se datorează Ardealului: «Pot să afirm că opera mea n-ar exista fără Ardeal care-i dă totul. Fără să fie locală prin aceasta și să aibă o culoare regională, ardelenismul - în ce are mai prețios e toată opera mea. Socot că Ardealul e un plus de eticism în artă, o lege a artei, cu locul, cu aerul, cu pământul, cu omul și viitorul ei»”. (Iacob Naroș, critic literar)
7. Iuliu Maniu. Sfinxul de la Bădăcin
Autor: Marin Pop
Editura Școala Ardeleană, 2023
„Descendent dintr-o vestită familie de luptători pentru cauza românității, încadrată în susținerea Proiectului Național Românesc al Școlii Ardelene, Iuliu Maniu a urcat pe scena politică a României Mari, din 1918, pentru a desăvârși idealul național al românilor prin construirea unei Românii Noi. A fost un politician cu convingeri democratice solide și un om de stat dedicat total binelui Țării. Testamentul lui politic a încorporat crezul rostit încă la sfârșitul secolului al XIX-lea: «Jur pe Dumnezeu, pe conștiință și pe onoare că îmi voi jertfi viața pentru triumfarea cauzei românești». Model de seriozitate, rigoare și muncă neîntreruptă pentru realizarea binelui public, Iuliu Maniu a fost exemplul sacrificiului unei vieți închinate Altarului Națiunii Române”. (Vasile Pușcaș, istoric)
