Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preumblările printre piramidele de volume ridicate meticulos de editori (și) în ultima zi de Bookfest n-au adus mari ajustări buzunarului, cel puțin nu pușculiței mele, nu dacă schițarea listei de achiziții must have includea titluri pe care ochii minții se fixaseră deja în cele cinci zile de răsfăț cultural. Drept dovadă, las mai jos câteva recomandări (fără soț) însoțite de un miez de explicație. Cine știe, poate vă prind, astfel, în caruselul păcii și al bucuriei lecturii (și nu, școala n-a început încă!).
1. Orizonturi, de James Poskett
Editura Trei, 2023
Când ne referim la originile științei moderne, începem de obicei cu Europa. Ne amintim de marile minți ale lui Nicolaus Copernic, Isaac Newton, Charles Darwin și Albert Einstein. Dar istoria științei nu este și nu a fost niciodată un efort exclusiv european. Copernic s-a bazat pe tehnicile matematice provenind din texte arabe și persane. Legile mișcării ale lui Newton au plecat de la observații astronomice realizate în Asia și Africa. Când Darwin scria Despre originea speciilor, a consultat o enciclopedie chineză din secolul al XVI-lea. Și când Einstein a studiat mecanica cuantică, a avut ca sursă de inspirație pe fizicianul bengalez Satyendra Nath Bose. „Orizonturi” este o istorie a științei așa cum nu a fost vreodată povestită până acum, dezvăluindu-și eroii necunoscuți, dar și faptul că cele mai importante descoperiri științifice au avut loc prin schimbul de idei al diferitelor culturi din întreaga lume.
2. Refugiul timpului, de Gheorghi Gospodinov
Editura Pandora M, 2023
Roman distins cu International Booker Prize 2023
Într-o clădire înconjurată de flori de nu-mă-uita, Gaustin, misteriosul personaj al romanului Refugiul timpului, deschide prima „clinică a trecutului”, un loc unde bolnavii de Alzheimer să-și aline suferința. Camerele acestei clinici neobișnuite reproduc detalii din trecut care le îngăduie pacienților să retrăiască momente preferate din tinerețe, să recupereze scene demult pierdute datorită unor clipe care, cândva, le-au marcat viața. Asistentul lui Gaustin, vocea care-i spune povestea, e însărcinat să găsească recuzita acestui refugiu: obiecte din trecut, mobilă din anii 1960, nasturi din 1940 sau parfumuri uitate. Treptat, aura acestui adăpost crește, el începe să fie căutat și de oameni sănătoși, care încearcă să uite de prezent și să se retragă în scene din propria istorie, ba chiar națiuni întregi se îndreaptă către iluzia unor vremuri mai bune îngropate în straturile memoriei.
3. Bucurie, de Manuel Vilas
Editura Pandora M, 2023
„Fericirea este o noțiune care are legătură cu accepțiunea societății asupra succesului. Dar bucuria este întotdeauna privată, personală. Un om fără casă, care locuiește pe străzi, nu poate spune că e fericit. Dar poate fi bucuros. Fericirea reprezintă succesul în viață. Bucuria este un sentiment intim, primitiv, atavic. Este o relație cu viața de dinaintea civilizației. De aceea, pentru mine, bucuria este un mare mister. Eu caut să înțeleg această relație misterioasă. Din acest motiv, titlul noii mele cărți este Bucurie. Kafka spunea că bucuria este o obligație. Bucuria este revoluționară, fiindcă nu implică succesul. Iar asta e ceva miraculos”. M-ați convins, domnule Manuel Vilas.
4. Moda în Țara Românească, de Tudor Dinu
Editura Humanitas, 2023
Pe lângă atâtea alte prefaceri și transformări sociale, prima jumătate a secolului al XIX-lea a adus în Țara Românească o schimbare spectaculoasă a costumului. Trecerea de la moda orientală caracteristică Valahiei fanariote a veacului al XVIII-lea la noile piese de vestimentație apuseană, promovate de armata țaristă, care ocupase principatul, nu a fost totuși bruscă, cele două paradigme coexistând o vreme, în combinații dintre cele mai extravagante. Jupâni, logofeți, vornici, medelniceri și alți boieri mari și mici, înveșmântați în anterie, fermenele, cepchene și giubele, cu ișlice, calpace și cealmale, juni în frac ori redingotă, cu joben sau pălărie, jupânese, postelnicese și boieroaice în rochii somptuoase și etalând bijuterii rafinate, dar și ciobani, polcovnici, serdari și căpitani, protopopi și diaconi defilează în paginile acestei cărți, într-o fastuoasă paradă a modei din anii 1800-1850.
5. Istoria mămăligii, de Alex Drace-Francis
Editura Humanitas, 2023
Alex Drace-Francis ne propune un studiu erudit al cultivării, consumului și comercializării porumbului în țările române din perioada otomană până în ajunul Primului Război Mondial, precum și a semnificației culturale a mămăligii în literatură, artă, film, folclor și bucătărie, într-o ediție revăzută și completată special pentru publicul românesc.
6. Simon, de Narine Abgarian
Editura Humanitas Fiction, 2023
Un secol de istorie armeană, văzut prin prisma femeilor dintr-un orășel de munte, se desfășoară în Simon, cea mai nouă carte a scriitoarei Narine Abgarian. Simon te atrage într-un vârtej de povești, în care duritatea vieții se îngemănează cu delicatețea iubirii, iar tragicul și sumbrul se întrețes cu umorul și exuberanța, exact ca în povestea care a cucerit România în urmă cu doi ani: „Din cer au căzut trei mere”.
7. Cărțile lui Iacob, de Olga Tokarczuk
Editura Polirom, 2023
Republica poloneză în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Un stat multicultural şi multietnic unde creştinismul, iudaismul şi islamul coexistă. Cărţile lui Iacob este în acelaşi timp o istorie universală a emancipării sociale şi religioase în mijlocul unei lumi feudale, pline de diviziuni, inegalităţi și prejudecăţi şi o poveste despre incredibila rebeliune stârnită de Iacob Frank, un tânăr evreu chipeș şi carismatic ale cărui idei scindează comunitatea evreiască. Pentru unii eretic, pentru alţii Mesia mult aşteptat, Iacob Frank adună în jurul său, datorită învăţăturilor lui, un cerc de discipoli devotaţi şi schimbă cursul istoriei. Olga Tokarczuk surprinde cu mare atenţie realităţile epocii, arhitectura, hainele şi obiceiurile, vizitând conace nobiliare, parohii catolice şi case evreieşti cufundate în rugăciune şi în studiul unor scrieri ezoterice. Romanul a devenit un bestseller chiar din momentul apariţiei, fiind nominalizat la Prix Femina étranger şi International Booker Prize și distins cu Premiul Nike şi Premiul Jan Michalski.
8. Sănătatea psihică a geniilor, de Patrick Lemoine
Editura Trei, 2023
Patrick Lemoine, psihiatru și doctor în neuroștiințe, a ales 45 de savanti, mari spirite din toate secolele, oameni de acțiune, artiști, sfinți, eroi din Antichitate și le-a evaluat sănătatea psihică așa cum face zi de zi cu cei care pășesc pragul cabinetului său, punându-le un diagnostic. Cărei trăsături li se datorează realizările? Inteligenței? Norocului, oportunității de care au știut să profite la momentul potrivit? Poveștii lor de viață? Forței sufletești? Corectitudinii judecății? Este dovedită legătura dintre geniu și nebunie? Citiți și vă lămuriți!
9. Tolstoi, de Henri Troyat
Editura Polirom, 2023
Tolstoi și-a fascinat contemporanii, care au văzut în el una dintre cele mai mari figuri ale literaturii universale, dar și un om plin de contradicții. De altfel, scriitorul însuși spunea că în interiorul său există doi Lev, „unul voluptuos și unul sfânt, cusuți în aceeași piele și urându-se”. Aristocrat prin naștere, a predicat virtuțile sărăciei și ale vieții țărănești simple. Aspira să fie un ascet, dar a dus o viață îndestulată pe moșia sa de la Iasnaia Poliana. A fost un ortodox convins, pentru ca mai apoi să întoarcă spatele Bisericii. Era un singuratic, dar și-a dorit cu ardoare să fie aclamat de public. Sfâșiat între familie și propriile doctrine, între pasiuni și morală - astfel apare Tolstoi în această carte monumentală (1.096 de pagini!) care nu de puține ori ne duce cu gândul la marile sale romane.
10. O istorie culturală a nebuniei, de Andrew Scull
Editura Polirom, 2023
Pierderea rațiunii, sentimentul de înstrăinare de realitatea în care cu toții ne imaginăm că trăim sau permanenta agitație emoțională sunt doar câteva dintre trăsăturile pe care le asociem cu nebunia. Astăzi, tulburarea psihică este percepută cel mai frecvent prin prisma medicinei, însă de-a lungul istoriei oamenii au căutat să-i dea un sens prin religie sau elemente supranaturale, prin construirea unor explicații psihologice ori sociale, în dorința de a îmblânzi demonii iraționalului. Bogat ilustrată, Istoria culturală a nebuniei îl poartă pe cititor din Antichitate până în prezent, de la Bedlam la azilurile victoriene, de la teoria umorilor la farmacologia modernă, explorând manifestările și semnificațiile nebuniei, provocările și consecințele ei. O istorie panoramică a întâlnirii omului cu iraționalul, remarcabilă prin varietatea domeniilor abordate și episoadele inedite din viața unor personalități ca Avicenna, Charcot, Freud, van Gogh sau Dalí.
11. Ordine și haos, de Andrei Oișteanu
Editura Polirom, 2023
„Pornind de la un număr mare de motive mitice diferite, am încercat să delimitez coordonatele unui model de gândire arhetipală, pe care l-am numit convenţional Ordine şi Haos. Pentru mentalitatea mitică, Haosul nu dispare odată cu actul cosmogenezei. Tot aşa cum toate elementele Cosmosului preexistă, în stare virtuală şi latentă, în materia Haosului precosmogonic, acesta din urmă supravieţuieşte în chiar structura Cosmosului. Boala, moartea, furtuna, seceta, eclipsa, cutremurul, invazia inamicilor etc. sunt receptate ca ipostaze ale Haosului, care disturbă ordinea cosmică. Principiul Haosului îşi revendică drepturile şi primatul. El încearcă să readucă lumea în starea haotică iniţială, precosmogonică. Universul (sau orice microunivers: corpul, casa, satul etc.) este văzut ca fiind într-un echilibru labil, oscilând mereu între starea de Haos şi cea de Cosmos. În societăţile arhaice şi tradiţionale, omul nu se comportă ca un spectator pasiv la acest «spectacol cosmic», ci participă activ, cu mijloace mito-rituale, la regenerarea Cosmosului uzat şi la restabilirea ordinii cosmice care este temporar, uneori ciclic, disturbată.” (Andrei Oișteanu)
