Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
1. Craii de Curtea-Veche
Autor: Mateiu Caragiale
Editura: Școala Ardeleană, 2024
„Craii de Curtea-Veche” - una dintre cele mai prețioase ediții anastatice bibliofile a unei capodopere a limbii și literaturii române (cu 14 ilustrații în culori de G. Tomaziu) -, ce nestemată fină!
„Craii de Curtea-Veche, așa cum ne-am învrednicit să-i tipărim sub emblema Editurii Coresi, au reprezentat și o aventură a prieteniei noastre. Era mai bine, pentru aceasta, să n-o pornim; prietenia, act gratuit, nu trebuie supusă - fragilă și intransmutabilă - niciunei încercări practice. Dar merita să fie sacrificată unei realizări pe care o considerăm, neizbutită cum e, cu mândrie. Ne place să știm că principala lucrare a lui Mateiu Caragiale, epuizată în librării, a fost reluată și prezentată într-un mod cât mai solemn. Pictorul care a ilustrat-o și toți cei ce, alături de el, prin munca, sfatul, ajutorul sau chiar nervii lor, l-au ambiționat să ducă la bun sfârșit o lucrare grea și obositoare n-au de ce se căi. Craii de Curtea-Veche, cu incomparabila lor strălucire, oarecum ascunsă, îi încălzesc și-i mulțumesc” (N. Steinhardt).
„Este, într-adevăr, o bijuterie editorială, cu 14 ilustrații color realizate de pictorul George Tomaziu (un foarte bun prieten al lui N. Steinhardt, trecut și el prin calvarul detenției politice, atât în timpul regimului Ion Antonescu, pentru că a lucrat pentru serviciile secrete britanice, cât și - timp de 13 ani! - în timpul regimului comunist, emigrat, în 1969, în Anglia și apoi în Franța) și cu colaborarea lui N. Steinhardt și a lui Dinu Albulescu (traducător în românește al lui Balzac, Stendhal, Giraudoux ori Mauriac, implicat, alături de Tomaziu, în serviciile de spionaj în favoarea englezilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, evocat de Radu Mărculescu în cartea sa de memorii, Amintiri din restul vieții mele, publicată, în 2013, la Humanitas).” (George Ardeleanu)
2. Din vremea lui Tudor
Autor: Radu Oltean
Editura: Humanitas, 2024
Istoria evenimentelor care au culminat cu revoluțiile de la 1821 este încâlcită, sinuoasă, țesută din faptele a sute de personaje de tot felul. Radu Oltean izbutește să o spună pe înțeles, în cuvinte și în imagini pline de viață. Așa cum ne-a obișnuit de-a lungul anilor, reconstituirile sale vizuale se bazează, până la detaliu, pe studiul minuțios al cercetărilor istorice și al izvoarelor: texte, artefacte, iconografie de epocă. Din toate acestea ni se developează filmul unor vremuri de un pitoresc sălbatic, un western balcanic în care fiecare scenă ne ține cu sufletul la gură. Figura lui Tudor Vladimirescu s-a înălțat din colbul și noroaiele unei margini de lume așezate la granițele a trei imperii. Europa era măturată de valul pornit din Franța lui Napoleon, care ajunsese să se spargă și în părțile noastre. Valahia Mică fusese devastată ani de zile de turcii lui Pazvante, pașa de Vidin, iar acum muscalii se luptau cu otomanii la Dunăre, în marginile Serbiei și Bulgariei. În aceste lupte a deprins Tudor meseria armelor și așa a ajuns el mai-marele pandurilor olteni. După război a venit vodă Caragea, și odată cu el ciuma, care părea că aduce sfârșitul lumii. După fuga lui, pe tronul Valahiei a urcat ultimul domn din Fanar. Veacul fanariot a luat sfârșit ca din întâmplare. Scânteia care i-a pus în mișcare și pe greci, și pe români a pornit dintr-o încrengătură de intrigi și ambiții. La scara istoriei, 1821 a fost doar primul act al unei înlănțuiri de evenimente și evoluții care a dus, după ani, la intrarea în modernitate și a românilor, și a elenilor. Pentru oamenii de-atunci însă, acel an a însemnat un șir de suferințe cumplite și de visuri frânte. Ridicând oastea pandurilor, Tudor s-a visat pentru puțină vreme domn pământean al Țării Românești. Sfârșitul tragic l-a transformat în mit național. Cartea lui Radu Oltean ni-l aduce în fața ochilor viu - pe el și lumea în care a trăit.
3. Înalta Poartă și Țările Române
Autor: Michał Wasiucionek
Editura: Humanitas, 2024
Istoricul Michał Wasiucionek reinterpretează dinamicile politice dintre Înalta Poartă, Coroana Polonă și țările române de la sfârșitul secolului al XVI-lea până la începutul secolului al XVIII-lea, pornind de la trei noțiuni-cheie: patronaj, rețele sociale și arene sociopolitice. Analiza sa, sprijinită pe studii de caz, pune în lumină mecanismele patronajului transfrontalier și rețelele facționale care le ofereau elitelor din epocă un mecanism alternativ viabil de a-și procura resurse politice, militare și economice, pe care le puteau folosi ulterior pentru a câștiga o poziție avantajoasă față de rivalii lor. Această geografie alternativă a puterii a avut un efect profund asupra hărții politice a Europei de Est din secolul al XVII-lea. Reiese că supraviețuirea Moldovei și Țării Românești ca entități politice distincte pe orbita otomană a fost mai puțin rezultatul geopoliticii și al echilibrului de putere dintre Imperiul Otoman și Uniunea Polono-Lituaniană, cât al rivalităților și alianțelor transfrontaliere facționale, guvernate de reguli și imperative diferite de cele ale statelor.
4. Epoca furiei
Autor: Pankaj Mishra
Editura: Curtea Veche, 2024
Traducere: Bogdan Ghiurco
Majoritatea gânditorilor cad de acord că democrația liberală este cea mai bună formă de guvernământ: printre altele, libertatea individuală și egalitatea de șanse, drepturi câștigate cu greu în ultimele secole, par să fie valorile de căpătâi ale unei societăți sănătoase. Cu toate acestea, îngrijorător de multe voci le contestă și asistăm la o violență tot mai mare îndreptată împotriva imigranților și a minorităților de tot felul. Dezvoltarea îngrijorătoare a populismului și a rasismului în Statele Unite și în țările europene sau a extremismului islamic în Orient reprezintă o adevărată bombă cu ceas pentru colectivitatea internațională.
Putem să înțelegem multe dintre problemele cu care ne confruntăm azi pe plan politic și social întorcându-ne în trecut, la ideile tranșante ale Iluminismului, și, de asemenea, recunoscând un fenomen psihosocial tot mai răspândit: resentimentul celor care se consideră păcăliți de societate și își doresc revanșa, optând pentru autoritarism. Dar, dincolo de preferințele politice, există un sentiment generalizat că lumea a scăpat de sub control. Cartea lui Pankaj Mishra propune o analiză lucidă a unui fenomen care amenință întreaga omenire.
5. Originile romantismului
Autor: Isaiah Berlin
Editura: Humanitas, 2024
Traducere: Diana Mite Colceriu
Într-un stil sclipitor și cu instrumentele unei erudiții de mare calibru, marele gânditor Isaiah Berlin oferă o interpretare cu totul personală a mișcării romantice, în care vede expresia cultural-istorică a unei profunde aversiuni față de încrederea nelimitată în puterile rațiunii caracteristică tradiției filozofice occidentale.
Romantismul devine astfel pentru Isaiah Berlin cea mai mare transformare care a avut loc în conștiința Occidentului, transformare cu efecte ce reverberează până în zilele noastre sub o serie aproape inepuizabilă de aspecte, mergând de la mari teorii filozofice până la pasiunea pentru antichități. Înzestrat cu un rar simț „morphologic” în sens spenglerian, Berlin vede factori și cauze ale romantismului în fenomene extrem de diverse, a căror analiză surprinde și fascinează atât prin subtilitate, cât și prin tonul fermecător.
6. Moowalk
Autor: Michael Jackson
Editura: Nemira, 2024
Traducere: Adriana Voicu
Cariera strălucită și viața privată ale megastarului Michael Jackson au obsedat milioane de fani din întreaga lume. Hiturile lui au ajuns pe primele locuri în topuri, cu o viteză egalată doar de inevitabilele zvonuri despre viața sa personală excentrică. În Moonwalk, o carte remarcabil de sinceră și de curajoasă, Michael Jackson sparge pentru prima dată bariera de tăcere care l-a înconjurat de-a lungul timpului.
7. Vorbind în șoaptă
Autor: Orlando Figes
Editura: Polirom, 2024
Traducere: Justina Bandol și Mihaela Negrilă
De la Revoluţia din Octombrie până la moartea lui Stalin şi chiar după aceea, viaţa ruşilor a stat sub semnul neliniştii: un simplu cuvânt sau gest putea fi începutul unei cariere excepţionale sau, dimpotrivă, putea distruge o întreagă familie. În apartamentele la comun, micile diferende duceau adesea la denunţuri fatale. În spatele zâmbetului colegului de birou se putea ascunde un colaborator al sistemului care urmărea să-ţi ia postul. Într-o societate în care oricine era suspect, nici măcar membrii aparatului de stat nu erau scutiţi de delaţiuni şi arestări.
Orlando Figes a intervievat supravieţuitori ai regimului stalinist şi a citit sute de documente oficiale şi private pentru a înţelege cum se desfăşura viaţa de zi cu zi în această perioadă dominată de neîncredere, teamă, compromisuri şi trădări, în care doar câţiva au îndrăznit să ridice glasul şi să denunţe abuzurile conducătorilor.
Sună familiar, nu?
8. Carnete III
Autor: Albert Camus
Editura: Polirom, 2024
Traducere: Micaela Ghițescu
Premiul Nobel pentru Literatură 1957
„Carnete III deschide, foarte discret, o fereastră spre experienţa traumatizantă a izolării şi a însingurării trăite de Camus, soldată cu o îndelungată stare de angoasă, ca urmare pe de o parte a atacurilor violente la care a fost supus după apariţia Omului revoltat, iar pe de altă parte a eşecurilor repetate cu care s-au soldat intervenţiile şi soluţiile lui pentru rezolvarea crizei algeriene. Tot în Carnete III, Camus lasă pentru prima oară şi câteva indicii legate de viaţa sa sentimentală complicată. Dar cele mai frumoase pagini, cele mai elocvente pentru afinităţile sale profunde şi pentru sensibilitatea sa sunt cele dedicate sejururilor prelungite în sudul Franţei, revederii Algeriei natale şi călătoriilor în Italia şi în Grecia mult visată, călătorii resimţite atât de om, cât şi de artist, ca tot atâtea imersiuni într-un fecund izvor de viaţă. Aici se reafirmă uimitor firea eminamente poetică a lui Albert Camus, temei al proiectelor sale de creaţie, pe care destinul, din păcate, nu l-a lăsat să le împlinească” (Marina Vazaca).
9. Perșii
Autor: Lloyd Llewellyn-Jones
Editura: Trei, 2024
Traducere: Smaranda Câmpeanu
Marii regi ai Persiei au domnit peste cel mai mare imperiu al Antichității, care se întindea din Libia până la stepele Asiei și din Etiopia până în Pakistan. În inima imperiului se găsea fabulosul oraș-palat Persepolis, unde monarhii ahemenizi întrețineau o curte neîntrecută în fast și grandoare. De aici, Cirus cel mare, Darius, Xerxes și urmașii lor aveau să dea legi, să ridice armate și să guverneze peste imperiul lor multicultural, de o uriașă diversitate.
Într-un demers cu totul inedit, care ia distanță față de interpretările tradiționale tributare scrierilor istoricilor greci, Llewellyn-Jones își îndreaptă atenția spre izvoarele ahemenide autentice (inscripții, artă și recentele descoperiri arheologice din Iran), pentru a crea o veritabilă „versiune persană” a acestui remarcabil prim imperiu al Antichității - Epoca Marilor Regi.
