x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Carte Clanul suedezilor

Clanul suedezilor

de George Arion    |    07 Sep 2008   •   00:00
Clanul suedezilor

Fabulos! Acest cuvînt caracterizează cel mai bine romanul “Bărbaţi care urăsc femeile” (primul din trilogia “Millenium” a scriitorului suedez Stieg Larsson). O carte de aproape şapte sute de pagini atît de captivantă, încît îţi pune în pericol orice altă activitate din clipa în care ai început s-o citeşti.

Fabulos! Acest cuvînt caracterizează cel mai bine romanul “Bărbaţi care urăsc femeile” (primul din trilogia “Millenium” a scriitorului suedez Stieg Larsson). O carte de aproape şapte sute de pagini atît de captivantă, încît îţi pune în pericol orice altă activitate din clipa în care ai început s-o citeşti.

 
Are de toate: mister cît cuprinde, anchete laborioase, crime comise de ucigaşi în serie, personaje credibile şi o viziune amplă a societăţii suedeze contemporane, descrisă cu o precizie înmărmuritoare în multe dintre articulaţiile ei. Meseria de jurnalist pe care Stieg Larsson a profesat-o i-a îngăduit accesul în multe medii – de la cele mai umile pînă la cele mai elitiste, iar frecventarea lor l-a înarmat cu multe cunoştinţe, dar şi cu o profundă înţelegere a realităţii.

 
POVESTEA. Un industriaş de 82 de ani, Henrik Vanger, primeşte, de peste patru decenii, de ziua lui, o floare presată. La început, acesta era un cadou din partea adoratei sale nepoate Harriet. Dar, la 16 ani, fata a dispărut fără urmă din orăşelul Hedestad, unde locuia o mare parte a numeroasei familii Vanger. A fost răpită, violată şi apoi ucisă? A avut un accident de care n-a ştiut nimeni? Sau, pur şi simplu, a fugit şi s-a stabilit în altă parte, dorind să reteze orice legătură cu viaţa ei anterioară? De unde vine anual misterioasa floare presată? E cumva un semn din partea ucigaşului, care îşi sărbătoreşte astfel triumful pentru că nu a fost prins?

 
SITUAŢII. Nici ancheta poliţiei, nici cercetările personale pe care le-a întreprins Henrik Vanger nu au dus la vreun rezultat. De aceea, simţindu-şi sfîrşitul aproape, octogenarul îl angajează pe Mikael Blomkvist, ziarist la revista Millenium, să investigheze din nou, timp de un an, enigmatica dispariţie. Acesta tocmai trece printr-o situaţie delicată. În urma unui articol insuficient documentat scris împotriva unui mare bogătaş, Wennerstrom, a fost condamnat la trei luni de închisoare şi la plata unei amenzi exorbitante pentru posibilităţile unui publicist.

Mikael porneşte cercetările fără prea multă încredere în reuşita demersului său. Ascultă ore în şir relatările lui Henrik Vanger, le chestionează şi pe celelalte rude ale acestuia, cotrobăieşte prin teancuri de fotografii, audiază martori, parcurge ziare şi reviste din perioada în care a dispărut fata, scotoceşte prin arhive. La un moment dat, îşi execută şi pedeapsa, redusă la două luni de închisoare. Dar treptat-treptat e cuprins de o descurajare tot mai accentuată. Nu reuşeşte să afle nimic în plus faţă de cei care s-au mai ocupat de caz. Însă tocmai în momentul în care e pe punctul să abandoneze, o cunoaşte pe Lisbeth Salander. Un personaj incredibil, de o ciudăţenie remarcabilă. La 24 de ani, deşi a dus o existenţă ieşită din comun, a devenit unul dintre cei mai pricepuţi hackeri din Suedia. Are o memorie formidabilă şi pătrunde cu uşurinţă în computerul oricui. Numai cu ajutorul ei, Mikael izbuteşte să descîlcească povestea terifiantă a Harrietei. Dar, pînă la finalul ei, jurnalistul cvadragenar trece prin încercări periculoase: e ameninţat, bătut, batjocorit şi doar printr-un miracol scapă cu viaţă din mîinile unui asasin. E preţul pe care îl plăteşte pentru că a tulburat liniştea unui clan socotit respectabil, şi care, de fapt, ascunde secrete înfiorătoare.

Romanul nu se încheie însă o dată cu spulberarea misterului legat de Harriet. Tot sprijinit de ingenioasa Lisbeth, gazetarul de la “Millenium” dă lovitura vieţii lui – publică un articol incendiar şi bine informat despre matrapazlîcurile lui Wennerstrom, punîndu-i astfel pe butuci imperiul.

“«Millenium», de Stieg Larsson, a detronat thrrilerul anglo-saxon.” Afirmaţia îi aparţine lui Pascal Bruckner. Personal, o socotesc exagerată. Dar naraţiunea scriitorului suedez, precisă, de o limpezime de cleştar, de o răceală de care doar nordicii sunt capabili, marchează o etapă în evoluţia romanului poliţist contemporan.


A fi investigator criminalist este poate meseria cea mai singuratică de pe lume. Prietenii victimei sînt revoltaţi şi disperaţi, dar, mai devreme sau mai tîrziu – după cîteva săptămîni sau luni –, viaţa îşi reia cursul normal. Pentru cei mai apropiaţi, ia mai mult timp, dar şi ei depăşesc durerea şi disperarea. Viaţa continuă. Însă crimele nerezolvate rod.”

 

Biografie

Jurnalist suedez, Stieg Larsson a murit în 2004, în urma unui infarct, la vîrsta de 50 de ani, imediat după ce apucase să-i predea editorului său “Millenium”, o trilogie de aproape două mii de pagini. “Millenium” a devenit, între timp, un fenomen editorial. În ţările nordice, “nici o carte în afară de Biblie nu a mai înregistrat astfel de vînzări.”


Aprecieri
“Un titlu menit să spargă topurile... O poveste fascinantă, credibilă şi, mai presus de toate, o eroină de o extraordinară originalitate”
Literary Review

 
“Unul dintre cele mai bune romane poliţiste pe care le-am citit vreodată... Mikael Blomkvist şi partenera lui, enigmatica şi paradoxala Lisbeth Salander, se vor alătura curînd panteonului celor mai mari personaje din literatura de mistere”
Shots Magazine

×
Subiecte în articol: scena crimei