Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
'Mormantul pasarii de aur', romanul scriitoarei Elizabeth Peters, este un thriller istoric care ofera o sumedenie de informatii despre Egiptul antic si despre una dintre cele mai mari descoperiri arheologice de pana acum. Nici nu-i de mirare! Pe autoare a interesat-o toata viata egiptologia.
Faraonul Akhenaton a domnit intre 1379 si 1361 i.Cr., a inlocuit religia politeista traditionala cu una in care se adora un sigur zeu – Aton, a mutat capitala de la Teba la Amarna, a fost casatorit cu frumoasa regina Nefertiti. Urcat pe tron la varsta de 9 ani, fiul sau, Tutankhamon, a revenit la vechea credinta, dar, murind la numai 18 ani, n-a avut timp sa se remarce prin ispravi deosebite. Si totusi a devenit mai faimos decat tatal lui.
Motivul? In 1922, arheologul Howard Carter, finantat de lordul Carnarvon, i-a localizat mormantul, singurul sepulcru din Valea Regilor ramas neprofanat si nejefuit, astfel incat uimitoarele artefacte adapostite acolo au fost scoase la lumina si ne incanta si astazi.
In naratiunea sa, Elizabeth Peters evoca zilele de entuziasm si febrilitate care au urmat acestei descoperiri. Dar autoarea nu se multumeste sa-i descrie la lucru pe savanti, muzeografi, experti, functionari insarcinati sa vegheze ca fabuloasele comori scoase la iveala sa nu fie instrainate, desenatori, fotografi, salahori. Locul respectiv atrage imediat, ca un magnet, cohorte de ziaristi, de spioni, de criminali si de hoti, sau, pur si simplu, de curiosi. In aceasta viermuiala, toti se suspecteaza intre ei, toti urmaresc ori glorie, ori bogatie.
Actiunea cartii este centrata pe evenimente de o gravitate deosebita. Unele dintre personaje sunt implicate intr-un vast complot in care se vizeaza asasinarea lui Fuad, regele Egiptului, a lui Feisal, regele Irakului, si a Lordului Edmund Allenby, Inalt Comisar Britanic in tara piramidelor. 'Febra arheologica' ascunde actiuni marsave, menite sa destabilizeze zona. 'Cui bono?' Cui i-ar folosi toate astea? Amelia Peabody Emerson, femeia-detectiv prezenta si in alte romane ale acestei autoare, incearca sa descalceasca ghemul de intrigi de care a luat cunostinta. Raspunsul i se dezvaluie intr-un document codificat pe care ea reuseste sa-l descifreze.
Miza conspiratiei e uriasa. Reusita uciderii celor trei conducatori ar fi cufundat Egiptul si Irakul in haos si ar fi justificat o interventie militara britanica. Unul dintre eroi se exprima transant: 'Intotdeauna a existat o majoritate zgomotoasa care crede ca puterile europene au dreptul, daca nu chiar datoria de a domni asupra celor pe care le considera inferioare'. O lupta pentru resurse, pentru ca petrolul irakian, bumbacul si alimentele egiptene sa fie puse la dispozitia finantistilor, a liderilor din industrie, iar mana de lucru incredibil de ieftina sa le fie accesibila.
Daca ne gandim la ce se petrece azi in acea parte a lumii, realizam ca nimic nu e nou sub soare.
Scriitoarea nu a dorit sa ne ofere doar un roman in care suspansul sa fie urmarit cu obstinatie si sa devina principalul punct de atractie, chiar daca sunt numeroase rasturnari de situatie, iar personajele au deseori un comportament imprevizibil. Cartea este intesata si de pasaje in care se descrie, cu ironie si chiar cu umor, o atmosfera calma, senina de la sindrofii ale protipendadei, din viata de familie, sau legaturi amoroase. Nu se uita intocmirea unor inventare amanuntite ale obiceiurilor din aceste ambiante exotice. E o aglomerare de detalii care sporeste farmecul cartii. Datorita acestui melanj de scene violente succedate de altele care inspira liniste si confort, la lectura romanului ai impresia ca, uneori, contempli curgerea cuminte a Nilului intre malurile statornicite de milenii, iar alteori zaresti cum revarsarea lui matura totul in cale.
Citește pe Antena3.ro
